O echipă mixtă de specialişti în genetică a identificat, în premieră, factorul genetic de risc asociat cu migrenele obişnuite.
Cercetătorii au analizat informaţiile genetice a 50.000 de persoane din Finlanda, Germania şi Olanda şi au descoperit că pacienţii care dispuneau de un anumit tip de ADN, ce afecta funcţionarea optimă a unei substanţei cerebrale, erau mai predispuşi să dezvolte migrene.
Realizatorii studiului au constatat că prezenţa elementului chimic numit glutamat poate contribui considerabil la apariţia migrenelor.
"Este pentru prima dată când putem să facem o legătură între genomurile a mii de indivizi şi să găsim indicii genetice pentru a înţelege originile migrenelor comune", este de părere Aarno Palotie, preşedinte al unui consorţiu internaţional din cadrul Wellcome Trust Sanger Institute din Marea Britanie. Variaţia genetică RS1835740 este situată pe cromozomul al 8-lea, între două gene - PGCP şi MTDH/AEG-1. Această variaţie genetică reglează nivelul de glutamat, substanţa-mesager între neuroni.
Acumularea de glutamat în zona în care au loc sinapsele dintre neuroni ar putea avea un rol declanşator pentru crizele de migrene. Dacă această teorie se confirmă, împiedicarea formării acestor acumulări ar putea deveni ţinta unor noi terapii promiţătoare, consideră autorii studiului.
Migrena afectează una din şase femei şi unul din 12 bărbaţi şi s-a considerat că este una dintre cele mai costisitoare boli cerebrale care îi afectează mai ales pe europeni şi pe americani.
Numai anul trecut, companiile farmaceutice au vândut medicamente pentru ameliorarea migrenelor în valoare de 2,6 miliarde de dolari, arată analiştii Deutsche Bank.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii arată că migrena este cea de-a noua cauză a perioadelor lungi de lipsă de vitalitate, aceasta afectând atât viaţa de familie, cât şi pe cea socială.
Recomandările noastre
