Fostul deputat Irina Loghin cerea acum zece ani: "RASDAQ să fie arestat, dacă a furat!". Acum, piaţa creată după model american în era privatizărilor româneşti se pune la punct cu legea.

RASDAQ n-a murit. Nici n-a fost băgat la puşcărie, aşa cum propunea fostul parlamentar şi actuala interpretă de muzică populară Irina Loghin. Piaţa RASDAQ, fratele mai mic al NASDAQ-u lui american, locul virtual de întâlnire al multor vise de îmbogăţire, se transformă.

Săptămâna trecută, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) şi Bursa de Valori Bucureşti (BVB) au convenit ca reorganizarea RASDAQ să fie pusă la punct în termen de un an: cei mai valoroşi emitenţi de pe această piaţă urmează să fie transferaţi la cota Bursei, iar restul pe sistemul alternativ de tranzacţionare.

În traducere, firmele mai mici, care decid că nu este în interesul lor să fie tranzacţionate la Bursă, au varianta unei pieţe alternative, cu reguli mai simple. E vorba doar despre punerea la punct a pieţei, în conformitate cu noua lege, arată preşedintele Con siliului de Administraţie al BVB, Stere Farmache.

Un lucru e cert, adaugă el: brandul trebuie păstrat. "Societăţile care sunt tranzacţionate pe RASDAQ fac parte din economia Bursei şi, ca atare, vor rămâne pe Bursa de Valori, dar era necesară o reorganizare în conformitate cu prevederile actuale", explică Farmache.

A apărut în vremea "cuponiadelor"

Începuturile RASDAQ - acronimul pentru Romanian Association of Securities Dealers Automated Quotation - se pierd în negura guvernării Văcăroiu. După ce a fost moşită vreme de un an, cu ajutorul consultanţilor United States Agency for International Development (USAID), RASDAQ se înfiinţa la sfârşitul lunii octombrie 1996 ca "piaţă organizată şi reglementată de CNVM pentru tranzacţii cu valori mobiliare".

"A apărut odată cu privatizarea în masă, pentru că pachetele legislative ale celebrelor «cuponiade» obligau orice firmă care intra în acest program să se listeze la Bursă. Ca atare, firmele au fost forţate să se listeze, deşi nici nu intenţionau şi nici nu îndeplineau criteriile pentru a fi listate pe lista BVB. Cu alte cuvinte, RASDAQ era o creaţie alternativă pentru firme mici şi foarte mici", spune brokerul Iulian Panait, preşedintele KTD Invest.

Pentru că aici erau cotate cele mai multe dintre societăţile cuprinse în programul de privatizare în masă, RASDAQ a depăşit la un moment dat BVB ca valoare a tranzacţiilor. Asta e însă prea puţin interesant. După ce au primit cupoanele şi au tras o vreme speranţă că se vor umple de bani, românii şi-au văzut de treabă.

Anul de graţie 2007

Aşa se face că, până în 2000, RASDAQ a avut o viaţă discretă, departe de ochii celor străini de chestiunile economice. A înlesnit şi fraude, tratate la fel de discret. Atunci a intrat în scenă cântăreaţa Irina Loghin, proaspăt aleasă ca deputat pe listele Partidului România Mare

Pe holurile parlamentului, un reporter a avut inspiraţia de a o întreba ce trebuie făcut pentru a opri fraudele. Soluţia a venit imediat, natural ca un refren cântat la o nuntă: "Dacă RASDAQ a furat, atunci să fie arestat!".

În scurt timp, toată România a aflat că RASDAQ există. La sfârşitul lui 2005, se finaliza prima reorganizare a pieţei RASDAQ: în urma deciziilor adunărilor generale ale acţionarilor BVB, respectiv ale acţionarilor RASDAQ, se realizase fuziunea. Prilej pentru presa economică să titreze, cu aplomb: "RASDAQ s-a sinucis! Trăiască Bursa!". N-a fost chiar o sinucidere, ci - s-ar putea spune - dimpotrivă.

După gloria populară, peste RASDAQ au trecut ani cu creşteri economice care mai de care şi, în sfârşit, gloria dată de cifre. În 2007, valoarea medie a tranzacţiilor atingea zilnic 17 milioane de lei, iar indicele RASDAQ- Compozit s-a apreciat cu 96,5%. Valoarea totală a tranzacţiilor încheiate în acel an s-a ridicat la 4,25 miliarde de lei.

Căderea a început în 2008, odată cu disputele dintre BVB şi CNVM privind o nouă reorganizare. Abia acum s-a ajuns la o înţelegere, una cerută şi de ceea ce se întâmplă în mai toată lumea.

"În momentul de faţă, bursele, pe plan global, încearcă să se consolideze şi, astfel, au apărut tot felul de fuzionări chiar între burse din ţări diferite. Spre exemplu, NASDAQ a fuzionat cu bursa OMX de la Stockholm", spune Şerban Florea, broker, director operaţional la Casa de Brokeraj WBS.

"Mai bine mai târziu"

Pentru oamenii din piaţă, mişcarea este importantă mai ales din punct de vedere tehnic.

"Tranzacţiile vor fi mult mai flexibile. Se vine în favoarea par tici panţilor activi care vor trebui să ţină cont de un singur set de reguli, nu de mai multe. Ideal ar fi ca toate bazele de date de pe planetă să fuzioneze! În acest sens încearcă agenţiile de regularizare, cum e în România CNVM-ul, să-şi alinieze regulamentele. Aşa se realizează şi par teneriate, şi o mai bună cir cu la ţie a capitalului. Mi-e greu să mă pronunţ dacă a cum e un moment potrivit, dar mai bine mai târziu decât niciodată. Pentru investitorii străini, atâta timp cât bursele funcţionează după reguli asemănătoare, le este mult mai uşor să investească la noi. Libera circulaţie a capitalului e un lucru bun. Emitenţii de pe bursa respectivă au acces mult mai facil la capitalul lor", precizează Florea. "Piaţa RASDAQ era de fapt o creaţie alternativă pentru firme mici şi foarte mici." IULIAN PANAIT, broker, preşedinte KTD Invest

CUM FUNCŢIONEAZĂ

RASDAQ, explicat pe româneşte

Iulian Panait, preşedintele KTD Invest, a explicat diferenţele esenţiale dintre RASDAQ şi piaţa principală, BVB.

În principal, RASDAQ se adresează jucătorilor "mai mici": "În principiu, pe piaţa bursieră se tranzacţionează acţiunile companiilor. Unele companii care sunt mari şi, în acelaşi timp, dispuse să respecte nişte reguli, caută să fie listate pe piaţa de principală, care este BVB. Aceasta pentru că e o piaţă mai vizibilă şi, prin prezenţa acestor firme pe această listă, le este mai uşor să atragă bani de la investitori decât să caute singure finanţări de la bănci. Alte companii mai mici sau medii nu au puterea financiară care să le permită să respecte regulile cerute de BVB, iar pentru ele există RASDAQ, care are reguli mai relaxate".