MĂSURI DOAR PE HÂRTIE: Cu toate că ştiau ce trebuie să facă pentru a stopa efectele inundaţiilor, guvernanţii s-au mulţumit să croiască planuri pe hârtie şi să se certe pe ele.

Ştiau cu exactitate ce trebuie să facă pentru a stopa efectele devastatoare ale inundaţiilor care "au lovit" România an de an, în aproximativ aceeaşi perioadă (martie- iunie), în ultimii şase ani. Cu toate acestea, guvernanţii s-au mulţumit să pună la punct strategii "pe hârtie", care s-au concretizat ulterior doar în aprige dispute politice între preşedinte, premier şi opoziţie.

Harta zonelor inundabile, nefinalizată

"Ţara s-a confruntat în 2004 şi 2005 cu inundaţii fără precedent în istoria modernă a României", declara, în iulie 2005, Călin Popescu-Tăriceanu, pe atunci prim-ministru.

Pentru el, preocuparea în ceea ce priveşte stoparea efectelor devastatoare ale inundaţiilor avea să devină chiar motivul pentru a nu renunţa la "fotoliu": "Între a fi consecvent şi a demisiona sau a conduce eforturile de refacere a ţării, am ales soluţia care, şi moral, şi patriotic, trebuie aleasă. (...) În acest moment nu mă interesează alegerile anticipate. Eforturile noastre sunt legate de repararea efectelor inundaţiilor", îşi argumenta public Tăriceanu decizia de a-şi încălca cuvântul dat lui Traian Băsescu în privinţa demisiei.

E drept că apoi, şi sub presiunea sarcinilor trasate de şeful statului în şedinţele de guvern, cabinetul Tăriceanu a început cele mai importante proiecte, menite să pună capăt dezastrului lăsat în urmă de puhoaiale revărsate. Astfel, în 2006, a fost demarat un program în baza căruia am fi putut şti cu exactitate care sunt zonele inundabile din România.

Punerea în practică a acestuia a fost însă blocată de lacunele legislative. "Sperăm ca în următorii patru ani să punem la punct acest program", îşi exprima spe ran ţa în EVZ, în februarie anul acesta, directorul Apelor Române, David Csaba. Cât priveşte fenomenul flashflood (precipitaţii abundente, într-o perioadă scurtă de timp) - care a provocat şi inundaţiile din ultimele zile - acesta ar fi putut fi prognozat dacă investiţia începută de guvernanţi în 2005 ar fi fost finalizată.

"Există un proiect numit Deswat, prin care se pot emite prognoze cu 24 de ore înainte ca fenomenul flash-flood să apară. Din lipsă de bani, acesta nu a fost implementat însă la nivelul întregii ţări, în prezent fiind operabil doar în jumătate din teritoriul României", au explicat specialiştii de la Apele Române.

"Lupta" cu defrişările, eşuată

În plus, deşi, de-a lungul anilor, toate guvernele au declarat "război" defrişărilor ilegale - care favorizează torenţii - suprafaţa de pădure tăiată fără acte creşte de la an la an.

"Au dispărut 350.000 de hectare de pădure. Dacă s-ar stopa defrişările ilegale şi s-ar aloca bani pentru corectarea torenţilor care provoacă inundaţii tot mai violente, am reduce pagubele lăsate în urmă de apele revărsate. Problema e că s-au alocat tot mai puţine fonduri de la un an la altul", a spus Marian Stoicescu, preşedintele Federaţiei pentru Apărarea Pădurilor.

Vina pentru întârzierea aplicării măsurilor e împărţită de guvernanţi şi cu aleşii locali, care - deşi erau obligaţi de lege să amenajeze albiile pârâurilor, care provoacă pagube importante - întârzie să treacă la fapte.

"Primăriile nu au amenajat nici măcar un pârâu. Ar trebui ca toată lumea să se axeze mai serios pe infrastructura de apărare, simultan cu limitarea construcţiilor în zonele inundabile", au arătat oficialii de la Apele Române.

"930.000 de români trăiesc în calea viiturilor, iar apele revărsate pot provoca pagube de 2.400 de milioane de euro.“ STRATEGIA NAŢIONALĂ ANTI-INUNDAŢII

LIPSĂ DE COMUNICARE

Zid "de apă" între prefecţi şi premierul Emil Boc

Teodora Vasâlca

Ceea ce ar fi trebuit să fie un dialog între şeful executivului şi reprezentanţii din teritoriu, a fost un monolog al premierului Emil Boc, ieri, la videoconferinţa cu prefecţii de la Palatul Victoria, pe tema inundaţiilor din ţară. De trei ori i-a întrebat Boc pe prefecţi dacă sunt probleme speciale, fără să primească niciun răspuns.

"Dacă, în raport cu situaţia existentă astăzi, vreun judeţ are vreo problemă sau e nevoie de vreo intervenţie specială?", a întrebat premierul. Parcă mai mult de "figuraţie", abia la al treilea apel a intervenit prefectul de Sălaj, Alexandru Vegh, spunând că "pe moment nu avem probleme deosebite", dar, "în perspectivă, v-aş cere sprijinul, dacă s-ar putea, pentru a interveni în sensul de a fi decolmatat un lac de acumulare".

Blaga: "să nu se-nceapă cu exagerări!"

Premierul a umplut singur spaţiile în care ar fi trebuit să vorbească prefecţii, recomandând "atenţie sporită" la judeţele din nordul ţării şi la cele din zona Dunării. "De vineri încolo (...) să fiţi cu arma la picior pentru a fi gata de intervenţie", a completat şeful executivului.

Pe de altă parte, "elanul" prefecţilor se poate să fi fost tăiat chiar de şeful lor, ministrul administraţiei, Vasile Blaga, care declarase anterior că a discutat cu toţi prefecţii şi că "nu sunt probleme şi cerinţe deosebite". Mai mult, i-a avertizat pe prefecţi să nu vină cu "exagerări": "Rugămintea e, ca de fiecare dată în astfel de situaţii, să nu se înceapă cu exagerări, cum ne stă uneori în obicei, referitor la tot ceea ce înseamnă cerinţe de la rezervele de stat".

Prutul va atinge astăzi, în jurul prânzului, nivelul maxim, dar probabil va urma un al doilea vârf. În plus, pe Dunăre, "vârful" de viitură din zona Galaţi se propaga ieri spre Deltă. De asemenea, pe 27-28 iunie, se va forma o nouă viitură în Serbia, care va ajunge în ţară pe la Baziaş şi se va propaga în continuare pe teritoriul românesc.