Un grup de cercetare de la Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" a descoperit un efect cu totul nou: o nouă tranziţie a câmpului electromagnetic. În urmă cu un deceniu, legile fizicii nici măcar nu admiteau bazele acestei teorii.
Cercetarea grupului condus de profesorul Sorin Comoroşan, desfăşurată la Institutul Clinic Fundeni, se concentrează asupra efectului iradierii microorganismelor cu lumină verde. Radu Mitrică şi Ligia Cristache sunt cei doi doctoranzi care iau parte la acest proiect, ale cărui aplicaţii de viitor ar putea fi diverse: de la anihilarea radicalilor liberi (cancer şi maladii virale) la lumea informaticii şi cosmeticii. Primul ne explică istoricul cercetării şi o parte din viitorul acesteia. "Prin iradierea substratului enzimatic cu lumină verde s-a obţinut o modificare a cineticii reacţiei enzimatice", spune Mitrică. Afirmaţia este tradusă printr-un experiment. În urma acestuia, s-a observat că lumina verde are rol protector asupra albuminei bovine (substanţă organică din grupul proteinelor). Rol protector împotriva UV În urmă cu un an, când observa acest rezultat, doctorandul Mitrică dădea năvală în biroul profesorului Comoroşan şi îi spunea entuziasmat "A ieşit!". Ceea ce observase era că "lumina verde exercita o acţiune protectoare împotriva radiaţiei nocive ultraviolete (UV)". Altfel spus, dacă era iradiată în prealabil cu lumină verde, albumina nu se mai rupea, nu mai era denaturată. "Avântul cercetării pleacă din descoperiri", spune tânărul Mitrică. "Cu experimentul acesta s-au deschis noi oportunităţi şi am reuşit să publicăm lucrarea într-o revistă de vârf". În 2010, rezultatele studiului cercetătorilor de la Fundeni a fost publicat în European Biophysics Journal. După ce experimentul a fost repetat pe albumină umană şi alte substanţe, "s-a formulat un model al interacţiei luminii verzi cu macromoleculele biologice". Potrivit acestuia, lumina verde produce sisteme macromoleculare solide, puternice, capabile de interacţiuni la distanţă. Altfel spus, acea albumină nu se mai "rupea" sub UV tocmai datorită acestor sisteme, generate de lumina verde. Primele studii asupra luminii verzi au fost făcute de profesorul Sorin Comoroşan în Statele Unite ale Americii, la mijlocul anilor '70. "Prin iradierea substratului enzimatic cu lumină verde s-a obţinut o modificare a cineticii reacţiei enzimatice. Însă fizica acelor ani nu putea interpreta un astfel de rezultat, întrucât, în concepţiile de atunci, lumina verde nu putea exercita astfel de influenţe", spune Mitrică. Un nou concept biofizică Doctorandul spune că lucrurile s-au schimbat după anul 2000, datorită apariţiei unor concepte fizice noi şi instrumente de măsurare şi iradiere performante. În anii dinainte de 2000, pe baza studiilor profesorului Comoroşan s-a produs o cremă de protecţie solară. Odată aplicată pe corp, aceasta ferea pielea de radiaţiile UV. În fond, crema era un scut verde între radiaţiile solare şi piele. Acum, după succesul ultimelor experimente de la Fundeni, iradierea cu lumină verde ar putea fi aplicată în diverse domenii, de la cel alimentar la elaborarea de tehnologii de tratare a cancerului. Însă Radu Mitrică consideră că principalul scop este "aducerea unui fundament fizic la toate aceste descoperiri". Adică o problemă de cercetarea fundamentală, care implică formularea unei teorii care să contribuie la completarea domeniului biofizicii. O miză enormă, într-o ţară în care se investeşte puţin şi deloc eficient în cercetare. Cercetarea a fost susţinută de Institutul Clinic Fundeni, catedra de Chimie Organică şi departamentul de Polimeri din cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti, precum şi de Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele. Un alt sprijin important a fost cel al doctorului Irinel Popescu.
Recomandările noastre
