Ce se va întâmpla după implementarea măsurilor de austeritate? În funcţie de răspunsul la această întrebare, de abilitatea actualului guvern de a găsi soluţii viabile depinde supravieţuirea economică a României după criză.

 Bugetul statului se alimentează din trei surse principale: impozitul pe salarii, TVA-ul şi accizele pe carburanţi, ţigări, alcool etc. După ce salariile bugetarilor vor fi tăiate, banii pe care statul îi va colecta pe post de impozit pe salariu se vor reduce direct proporţional.

Prin efectul bulgărelui de zăpadă, măsura va angrena scăderea puterii de cumpărare, deci a consumului de bunuri şi servicii. Implicit, volumul de accize şi de TVA încasat de stat va scădea. Consumul va fi descurajat şi de faptul că mulţi comercianţi vor majora preţurile pentru a acoperi găurile provocate de scăderea vânzărilor.

Din păcate, politicile de austeritate rezolvă doar probleme punctuale: limitează deficitul bugetar şi evită contractarea unui nou împrumut extern. Astfel de politici pot avea însă, pe termen mediu, un impact negativ asupra resurselor financiare ale statului.

De aceea, guvernul trebuie să adopte o serie de măsuri care să stimuleze economia reală. Sunt măsuri absolut necesare, dar fără efecte imediate.

Pentru ca România să supravieţuiască recesiunii este nevoie de un stat puternic. Un stat care să-şi poată colecta taxele şi impozitele, un stat care să-şi cheltuiască banii eficient şi chibzuit.

„Întăriţi-vă statul!” Aşa i-a răspuns Sorin Ovidiu Vîntu lui Cătălin Tolontan când ziaristul constata retoric că avem un stat slab şi moguli puternici. „Întăriţi statul!” pare că le-a spus miniştrilor şi Traian Băsescu, în ultima sa apariţie publică.

Preşedintele s-a adresat „miniştrilor influenţi” care ar putea bloca politicile de austeritate. Deşi nu a dat nume, vizată a fost tripleta Vasile Blaga - Adriean Videanu - Radu Berceanu. Pe Blaga l-a criticat mai puţin voalat ca pe ceilalţi.

Adresându-se, chipurile, liderilor de sindicat, Băsescu a vorbit despre evaziunea fiscală care înfloreşte sub ochii Poliţiei de Frontieră. Avertismentele lui Băsescu sunt îndreptăţite.

Rolul celor trei miniştri este esenţial în depăşirea cu bine a crizei economice. Ministerele lor controlează cea mai mare parte a administraţiei publice, gestionează cele mai importante resurse ale statului român. Este esenţial ca Vasile Blaga să lupte eficient cu evaziunea fiscală, împreună cu structurile Ministerului de Finanţe. Este obligatoriu ca Adriean Videanu şi Radu Berceanu să disponibilizeze o parte din bugetari (preferabil pe cei incompetenţi, nu pe cei fără protecţie politică), în loc să accepte reducerea tuturor salariilor cu 25%, strategie pe cât de injustă, pe atât de ineficientă, deoarece încurajează parazitarea bugetului de stat.

Oricât de „dureros” ar fi pentru clientela de partid, tripleta Blaga - Videanu - Berceanu trebuie să astupe multe dintre găurile prin care se „sifonează” bani publici de către firmele portocalii, prin achiziţii şi investiţii publice transparente şi licite.

De voinţa celor trei miniştri depinde, în mare măsură, folosirea acestei crize economice şi ca pe o oportunitate. Cei trei ezită, din păcate, să ia decizii tranşante.

În scrisoarea adresată FMI nu se vorbeşte, de pildă, despre reducerea salariilor în companiile de stat din subordinea lui Videanu şi Berceanu. „S-a hotărât ca bugetele tuturor companiilor naţionale să facă obiectul reaprobării de către guvern şi, cu ocazia aceasta, de la companie la companie, executivul va lua decizii”, a explicat Adriean Videanu. Ministrul a adăugat că salariile se vor reduce tot „de la caz la caz”.

Sunt dispuşi cei trei să întărească statul? N-au demonstrat-o. Cel puţin până în momentul de faţă.