În goana disperată după bani la bugetul de stat, guvernul se gândeşte să falimenteze sistemul de pensii din România.

Ministerul de Finanţe a propus reducerea nivelului de contribuţii la Pilonul II - pensii private obligatorii, de la 2,5% la 0,5%. Guvernanţii vor astfel să finanţeze actualul deficit din sistemul public de pensii cu banii generaţiei viitoare de pensionari. Dacă decizia va deveni realitate, sistemul de pensii va continua să fie o gaură neagră, în care vor dispărea bani publici cu nemiluita.

În momentul de faţă, bugetul de asigurări sociale este finanţat masiv de la bugetul de stat, în condiţiile în care numărul celor care contribuie este insuficient, comparativ cu numărul pensionarilor. S-a ajuns în această situaţie în urma unor politici sociale iresponsabile, aplicate de toate guvernele care s-au succedat în ultimii douăzeci de ani: vârsta de pensionare a fost menţinută la un nivel prea mic, mare parte dintre angajaţii disponibilizaţi din sectoarele neperformante ale economiei au fost „salvaţi” prin scoatere la pensie, iar pensionarea anticipată a fost un fenomen scăpat de sub control.

Acum doi ani, au fost create condiţiile pentru ca deficitul bugetului de asigurări sociale să fie eliminat în timp. S-a decis ca, în 2008, 2% din contribuţia fiecărui angajat la bugetul de asigurări sociale să fie administrată în regim privat. În fiecare an, contribuţia urma să crească cu 0,5% astfel încât, în 2016, ea să ajungă la 6%. Banii viraţi către fondurile private de pensii urmau să fie plasaţi în investiţii profitabile, pentru a fi înmulţiţi şi a permite sistemului public de pensii să se autofinanţeze.

Din cauza intrării economiei româneşti în recesiune, guvernul nu şi-a respectat intenţiile iniţiale. În 2009, contribuţia a fost îngheţată la 2%, iar anul acesta a fost stabilită la 2,5%. Chiar şi aşa, lucrurile au început să se mişte.

Din datele publicate ieri de Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) reiese că, în cei doi ani de la implementarea Pilonului II, în sistem au intrat 2,63 miliarde de lei. În urma investiţiilor efectuate, activele nete administrate de fondurile de pensii au ajuns la 3,14 miliarde de lei, ceea ce echivalează cu un profit net de 511 milioane de lei.

Nu ştiu de unde i-a venit această idee lui Sebastian Vlădescu, epicurianul ministru de finanţe al României. S-ar putea să fie o consecinţă a presiunilor UDMR şi UNPR de a nu reduce şi pensiile minime, de la 350 de lei la 300 de lei, prin tăierea lor cu 15%. Marko Bela, preşedintele UDMR, a insistat chiar să nu fie reduse pensiile mai mici de 1.000 de lei. Nu ştiu ce calcule se fac zilele acestea la Palatul Victoria. Mi-e şi groază să mă gândesc.

Probabil guvernul vrea să demonstreze că are ”faţă umană” şi nu reduce veniturile celor aflaţi şi aşa la limita sărăciei extreme, sperând astfel să limiteze prejudiciile de imagine. Ar fi însă catastrofal ca pensiile mici să fie salvate împingând spre faliment bugetul de asigurări sociale.

Mi-e greu să cred că astfel de politici economice vor fi acceptate de Fondul Monetar Internaţional, în condiţiile în care FMI a cerut reformarea din temelii a sistemului public de pensii, pentru ca acesta să nu mai fie subvenţionat de la bugetul de stat.

În urma acestor presiuni, actuala guvernare şi-a luat angajamentul adoptării unei noi legi a pensiilor, care să respecte principiul contributivităţii, să elimine inechităţile din sistem şi să taie drastic pensiile care au crescut nejustificat în ultimii 20 de ani.

Întrebarea legitimă este: la ce bun de vreme ce executivul vrea să naţionalizeze mascat pensiile private din România?