Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului lansează Conferinţele „Monica Lovinescu”, o serie de întâlniri săptămânale care omagiază tribuna antitotalitarismului democratic-civic.

Considerând comunismul un proiect total, care nu admite excepţii şi derogări, care colonizează fiecare domeniu al cotidianului, spaţiul public şi spaţiul privat deopotrivă, spaţiul ideilor şi, prin el, pe cel al imaginarului colectiv, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) lansează, începând din 2 iunie, o serie de dezbateri săptămânale menite să cartografieze specificul societăţii comuniste din România pentru o mai bună înţelegere a trecutului şi, prin aceasta, pentru o mai bună gestionare a prezentului.

Un prim demers este analiza felului în care s-a reflectat ideologia comunistă în diverse segmente ale concretului, de la arhitectură, urbanism, arte plastice, cinematografie, literatură, filosofie, sociologie sau regimul concentraţionar, până la călătorii, exil sau politica minorităţilor.

Proiectul, derulat sub numele Conferinţele „Monica Lovinescu”, omagiază tribuna antitotalitarismului democratic-civic pe care au simbolizat-o, vreme de decenii, Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca.

Conferinţele, susţinute de personalităţi ale lumii academice româneşti şi de tineri cercetători din domenii aplicate studiului comunismului, îşi propun să asigure un cadru de dezbatere a conceptelor care definesc cultura şi civilizaţia în perioada comunistă şi vor fi organizate săptămânal, câteva luni pe an, la noul sediu IICCMER din strada Alecu Russo, nr. 13-19, apartament nr. 11, etaj 6, Bucureşti.

„Proiectul Conferinţele „Monica Lovinescu” intenţionează să deschidă, pentru un public larg, o perspectivă asupra istoriei recente a României, având ca numitor comun perioada comunistă, care şi-a pus amprenta de neşters asupra societăţii de tranziţie.

Înţelegerea trecutului facilitează o gestiune eficientă a prezentului şi o proiectare pe coordonatele normalităţii a viitorului”, spune Angelo Mitchievici, diector departament „Ideologie şi cultură” în cadrul IICCMER.

Despre consecinţele ideologizării literaturii

Un punct de start în cercetare este literatura română, în măsura în care schimbările de aici reflectă mutaţiile suferite de societate şi se însăşi fiinţa umană sub puterea de înrâurire a factorului politico-ideologic.

„Se cuvine, deci, să ne întoarcem mereu la ceea ce s-a întâmplat în anii terorismului comunist, pentru a vedea evoluţia literaturii române de după 1953 şi, mai ales, de după 1964 - ca pe o îndepărtare lentă de momentul dezastrului, ca pe un fel de fugă spre orice” - îşi anunţă Eugen Negrici, profesor la Universitatea Bucureşti, liniile directoare ale dezbaterii „consecinţele ideologizării totale a literaturii române în anii fundamentalismului comunist”, care va da startul proiectului pe 2 iunie, de la ora 17.30.

Ruxandra Cesereanu, profesor la Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj, va continua vineri, 11 iunie, de la ora 17.30, dezbaterea, punând în discuţie etica memoriei, în perspectiva trecutului comunist şi în contextul în care puterile politice succedate la conducerea României în postcomunism par să fi propus mai degrabă o tombolă a memoriei decât o recuperare justă a acesteia.

Demers necesar, spune ea, după 20 de ani de exemplificări din fenomenul „Piaţa Universităţii 1990”, efectul Dosariadei sau Devirusarea României.

Omul Nou şi religia seculară

Vladimir Tismăneanu, preşedintele Consiliului Științific al IICCMER, va vorbi miercuri, 16 iunie, de la ora 17.30, despre comunismul văzut ca o „religie seculară”, definit ca doctrină economică, morală, socială şi culturală radicală, fundamentată pe principiul realizării unor idealuri transformiste, totalizante.

„Comunismul a generat un proiect politic şi social nou, axat pe ideea purificării comunităţilor care au fost victimele spectrului ideologiei sale. Staţia terminus a comunismului o constituia crearea unei civilizaţii specifice a cărei unitate de măsura antropologică o reprezenta Omul Nou. Iar existenţa individului avea sens numai atât timp cât contribuia la realizarea utopiei sociale”, anunţă Tismăneanu direcţii ale temei de discuţie.

Ioana Both, de la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj va aduce în atenţia auditoriului, marţi, 22 iunie, tot de la ora 17.30, câteva poveşti din trecutul recent. Istoricul literar, spune Ioana Both, se confruntă cu un număr enorm de anecdote spunând poveşti despre felul în care cultura alternativă trebuia să relaţioneze cu cea oficială în anii comunismului.

Dar anecdotele, adaugă ea, subminează orice intenţie a istoricului literar de a scrie „marea naraţiune a rezistenţei noastre prin cultură în perioada comunistă". „Înţelegerea trecutului facilitează o gestiune eficientă a prezentului şi o proiectare pe coordonatele normalităţii a viitorului.“, ANGELO MITCHIEVICI, diector departament „Ideologie şi cultură” în cadrul IICCMER