B1 prezintă astăzi un film despre viaţa artistică şi cea personală a renumitului compozitor al „Baladei pentru vioară şi orchestră”.
Televiziunea B1 difuzează astăzi, de la ora 10.30, documentarul „Ci prian Porumbescu - cealaltă iubire a mea”.
Filmul, regizat în 2008 de Cosmin Nicolescu şi produs de Cinethronix, urmăreşte, în plan principal, evoluţia artistică a compozitorului, dar şi povestea de dragoste neîmplinită cu Berta Gordon. La doar 29 de ani, Ciprian Porumbescu s-a stins din viaţă, grav bolnav de tuberculoză.
Debut la Mănăstirea Putna
Ciprian Porumbescu a venit pe lume în 14 octombrie 1853, în comuna Stupca, judeţul Suceava, în casa preotului ortodox Iraclie Golembiovschi (ulterior acesta îşi schimbă numele în Porumbescu - 1881). Primele studii le-a început la Suceava şi Cernăuţi.
La vârsta de 18 ani, a participat la aniversarea a 400 de ani de la zidirea Mănăstirii Putna (1871). Acolo şi-a făcut debutul muzical, iar talentul său în mânuirea viorii a uimit marile personalităţi culturale ale vremii - Mihai Eminescu, Ioan Slavici şi A.D. Xenopol. Cu ajutorul unei burse, reuşeşte să-şi continue studiile la Conservatorul din Viena, cu maeştrii Anton Bruckner şi Franz Krenn.
În martie 1882 a avut loc premiera operei sale „Crai nou”, piesă în două acte scrisă pe textul lui Vasile Alecsandri. Libretul s-a bucurat de un succes imens. „Reprezentaţia cu opereta de Porumbescu a fost primită cu vânzarea totală a biletelor şi cu multe aplauze. La aceste aplauze nu au putut contribui numai simpatia naţională, (...) compoziţia a contat la aplauzele specialiştilor”, nota o gazetă austriacă.
Din cauza activităţilor sale politice (a fost un naţionalist şi un militant înver şunat al drepturilor moldovenilor în interiorul Imperiului Habsburgic), Ciprian Porumbescu a fost închis de autorităţile austriece.
Dragoste mare, poveste tristă
Succesul său muzical nu a fost suficient pentru a-i asigura o viaţă fericită alături de iubita sa, Berta Gordon. Tatăl fetei, pastor evanghelic, s-a opus cu înver şunare relaţiei dintre cei doi îndrăgostiţi. Pe lângă diferenţa de religie, activitatea politică a tânărului a reprezentat încă un motiv pentru ca familia Gordon să împiedice această iubire.
Printre lucrările sale se numără „Balada pentru vioară şi orchestră”, „Rapsodia română”, „Trei culori”, „Imnul unirii – Pe-al nostru steag”, „Serenadă”, „La malurile Prutului”, „Altarul Mănăstirii Putna”, „Inimă de român” ş.a.
Recomandările noastre
