Măsurile anticriză anunţate de preşedintele Traian Băsescu i-au făcut pe sindicalişti să anunţe mişcări sociale de amploare. Mediul de afaceri, însă, susţine că doar prin reducerea drastică a cheltuielilor din sistemul public poate fi redresată economia.

Banii împrumutaţi de la organismele internaţionale au fost folosiţi în principal pentru plata pensiilor şi a salariilor din sistemul public. Dacă ar fi fost utilizaţi pentru investiţii, în timp ar fi generat noi locuri de muncă. Deciziile de a reduce fondul de salarii din sistemul bugetar cu 25% şi de a diminua pensiile şi a ajutorul de şomaj cu 15% reprezintă, în viziunea lui Ovidiu Nicolăescu, preşedintele Consiliului Naţional al IMM-urilor, măsurile care vor susţine redresarea economiei.

„Măsurile anunţate sunt principalele soluţii pentru a stopa hemoragia banilor împrumutaţi din afară, dar nu sunt suficiente. Banii împrumutaţi trebuie folosiţi pentru plata datoriilor statului către firme, pentru ca întreprinzătorii să îşi continue activităţile, să le dezvolte şi să genereze noi locuri de muncă, pe termen mediu şi lung”, a declarat pentru evz.ro Ovidiu Nicolăescu, preşedintele Consiliului Naţional al IMM-urilor.

Măsuri pentru a contrabalansa diminuarea consumului

Reducerea salariilor bugetarilor, a pensiilor şi a ajutorului de şomaj va conduce la scăderea consumului. De aceea, pe lânga plata arieratelor, Guvernul ar trebui să adopte şi alte măsuri pentru a contrabalansa diminuarea consumului.

Printre acestea, explică Ovidiu Nicolăescu, se numără şi accelerearea absorbţiei fondurilor europene, prin stimularea angajaţilor care gestionează aceste fonduri pe baza performanţei lor. Adică, stimulul de 75% din salariu să nu fie plătit doar dacă cineva lucrează într-o instituţie de acest tip, ci în funcţie de modul în care evoluează un proiect. De exemplu, doar angajaţii care gestionează proiecte care au fost implementate cu succes, adică UE a rambursat banii cheltuiţi, să primească integral bonusul.

De asemenea, sectorul IMM ar trebui susţinut prin „virarea unui minim de resurse” către finanţarea unor programe de consultanţă, de exemplu, care să îi ajute pe întreprinzătorii afectaţi de criză să îşi revigoreze afacerea şi să le asigure dezvoltarea, mai spune preşedintele Consiliului Naţional al IMM-urilor.

O soluţie în privinţa deficitului de finanţare, care împiedică implementarea unor proiecte viabile, este aprobarea legii privind parteneriatul public-privat, consideră Ovidiu Nicolăescu.

Apel la bunăvoinţa bancherilor

De asemenea, băncile, care „câştigă cel mai bine, deoarece împrumută statul” , ar trebui să susţină demersurile de redresare a economiei.

„Bancherii trebuie să manifeste înţelegere şi solidaritate şi să nu îşi omoare clienţii”, apreciază preşedintele Consiliului Naţional al IMM-urilor, care a adăugat că Fondul Naţional de Garantare pentru IMM a susţinut aproximativ 5-6.000 de firme, ameninţate cu executarea silită anul trecut. Acestea generează aproximativ 1% din PIB.

Anul trecut, aproximativ 172.000 de firme au dispărut de pe piaţă.

Totuşi, pentru ca măsurile de austeritate să aibă un impact pozitiv, este nevoie de solidaritate şi la nivelul sindicatelor şi al mediului politic.

„Ştiu că sunt măsuri dureroase, dar când eşti bolnav trebuie să te operezi. Dacă o faci mai târziu, costurile sunt mult mai mari. Ungurii au aplicat aceste măsuri acum doi ani şi nu sunt în situaţia noastră. Toate partidele trebuie să colaboreze. Cei care vor bani, trebuie să spună de unde pot fi luaţi”, conchide Ovidiu Nicolăescu. Efecte negative

Sindicatele au anunţat valuri de proteste şi nu mai garantează liniştea socială.

„Nemulţumirea şi supărarea vor scoate oamenii în stradă. Nu vom mai garanta pacea socială şi probabil că lucrurilor vor scăpa de sub control”, ne-a declarat Sebastian Oprescu, preşedintele Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici.

Aproape două treimi din bugetari primesc salarii mai mici de 1.000 de lei, iar, prin reducerea fondului de salarii cu 25%, aceştia vor primi mai puţin de 750 de lei, bani care nu le vor mai ajunge pentru plata facturilor, a ratelor la bănci şi pentru traiul de zi cu zi, apreciază Sebastian Oprescu.  

În opinia liderului sindical, reducerea salariilor şi a personalului este un „îndemn la luarea de mită” şi va conduce la scăderea veniturilor la bugetul de stat şi la bugetele autorităţilor locale, deoarece oamenii nu vor mai avea cu ce să achite taxele şi impozitele.

 Bogdan Hossu, preşedintele Cartel Alfa, a cerut o întâlnire de urgenţă cu preşedintele, înainte de plecarea delegaţia FMI, deoarece măsurile anunţatea aseară de Traian Băsescu „vor afecta mii de cetăţeni şi trebuie rediscutate, pentru a găsi soluţii mai bune”. Sindicatele îşi vor retrage toţi membrii din comisiile tripartite, în semn de protest faţă de măsurile anticriză.

Şi dascălii vor decide săptămâna viitoare calendarul protestelor. Preşedintele Federaţiei Spiru Haret, Gheorghe Izvoranu, a declarat pentru evz.ro că tinerii capabili vor fi motivaţi de salariile mai mari să lucreze în privat şi că vor ajunge la catedră numai cei care nu îşi vor găsi un loc de muncă într-o firmă.