Anul trecut, în februarie și martie, 3 copii au murit și alți peste 150 au ajuns în spitalele din Argeș și București, infectați, cel mai probabil, cu o tulpină virulentă a E.coli. Nu s-a aflat nici până acum de la ce s-au îmbolnăvit sau de ce 18 dintre ei au făcut sindrom helomitic uremic (SHU), ajungând la un pas de moarte. Ei, bine, un studiu realizat de cercetătorii britanici de la Universitatea Exeter arată că bacteriile E.coli se înmulțesc de trei ori mai repede atunci când sunt tratate cu antibioticul greșit!

Tratamentul cu antibiotice stimulează creșterea de trei ori mai rapidă a bacteriei E.coli decât s-ar dezvolta aceasta în condiții normale, arată un studiu realizat de cercetători de la Universitatea Exeter din Marea Britanie. Odată tratată cu antibiotice, nici dacă se renunță la el bacteria nu-și încetinește creșterea rapidă, notează DailyMail. Cercetătorii spun și că bacteria este capabilă să își rearanjeze propriul ADN astfel încât contracarează efectul medicamentelor.

Într-un număr îngrijorător de mare de teste, cercetătorii britanici au constatat că bacteria E.coli – care provoacă intoxicații alimentare, cu dureri abdominale severe, diaree și sindrom hemolitic uremic (SHU) – își crește rezistența cu fiecare doză de antibiotic care-i este administrată.

Mai mult, după ce este oprit tratamentul cu antibiotic, bacteria își păstrează nou-dezvoltata rezistență!

Descoperirea alarmantă vine pe fondul unei creșteri a rezistenței la antibiotice semnalată la nivel mondial, chiar dacă oamenii se știință se străduie din răsputeri să găsească noi tratamente care să lupte împotriva infecțiilor provocate de superbacterii.

În cadrul studiului despre care vorbim, realizat de cercetători de la Universitatea Exeter din Marea Britanie, aceștia au aplicat, pe mai multe culturi, 8 runde de antibiotice, în decursul a patru zile. Au constatat nu doar că, cu fiecare rundă de tratament, bactriile devin mai rezistente, ci și că acestea se reproduc din ce în ce mai rapid, din cauza mutațiilor suferite, coloniile ajungând să fie de trei ori mai mari. 

„Se spune că evoluția Darwiană este înceată, dar asta nu e adevărat atunci când vorbim de bacterii tratate cu antibiotice”, a explicat profesorul Robert Beardmore, coordonatorul studiului.

„Bacteria are o capacitate remarcabilă de a-și rearanja propriul ADN astfel încât să facă antibioticele să nu mai aibă efect în doar câteva zile. (...) În timp ce pentru celulele umane modificarea rapidă a ADN-ului este periculoasă, pentru bacterii precum E.coli poate avea beneficii multiple”, a explicat el, pentru Daily Mail.

Cercetătorii au testat pe culturi de E.coli antibioticul doxycycline, folosit la tratarea multor infecții bacteriene, printre care acnee, infecții ale tractului urinar, gonoree etc. Odată formată „superbacteria”, oamenii de știință au înghețat-o la -80 de grade Celsius, pentru a-i putea studia evoluția neobișnuită.

O parte din modificări erau deja cunoscute, pentru că au fost observate la pacienții infectați, tratați cu antibiotice. Altele, însă, sunt incredibile. Spre exemplu, „superbacteria” E.coli își pierde componenta virulentă, devenind un virus inactiv, astfel putându-se explica înmulțirea rapidă, dar și agravarea simptomelor în organismul uman.

„Bănuiala noastră este că pierzând partea virală din ADN, bacteria nu se mai autodistruge, așa că vom vedea cum celulele cresc și se înmulțesc, odată ce modificarea ADN-ului propriu le permite să reziste la antibiotice”, a explicat co-autorul studiului, Dr. Carlos Reding, pentru DailyMail.

Mai mult, superbacteria este capabilă să se dezvolte în acest mod în cu totul alt mediu decât e obișnuită, spune acesta.

„În mod normal, autodistrugerea ajută bacteria să colonizeze o suprafață prin producerea unui biofilm. Poți observa astfel de biofilme în chiuvetele murdare când te uiți pe țeava de evacuare. Dar studiul nostru a fost făcut într-un mediu lichid, asemănător fluxului sangvin, deci E.coli poate renunța la modul de înmulțire prin biofilm, ca să-și mărească producția celulară”.

Dr. Mark Hewlett, tot de la Universitatea Exeter, a adăugat că „unii spun că evoluția rezistenței bacteriene nu are loc la doze mari (de antibiotice, n.r.), dar studiul nostru demonstrează că se poate și că bacteria se poate schimba în moduri care nu sunt bune pentru tratarea anumitor tipuri de infecții. (...)  Asta demonstrează că este important să folosești tipul corect de antibiotic pe pacienți, ca să nu se producă astfel de mutații”.