Social
Soţii Stan şi-au făcut echipă de rugby acasă. 21 de oameni dorm în patru paturi şi încap toţi
Au 14 copii, dar cu totul sunt în casă 21, că mai au şi nepoţi. Deşi săraci, nu mor de foame, iar primarul din Voineşti (Iaşi) îi consideră oameni de ispravă.
Au 14 urmaşi. Familia înregistrată oficial ca având cei mai mulţi copii din judeţul Iaşi trăieşte în condiţii sărăcăcioase. În satul Slobozia, comuna Voineşti, la mai puţin de 50 de kilometri de Iaşi, naşterea unui copil are cu totul alte semnificaţii decât în familia modernă de la oraş. "Dumnezeu ne-a binecuvântat cu aceşti copii", spune, senin, tatăl celor 14 copii. "Este o familie cam de mijloc în ceea ce priveşte nivelul de trai", afirmă primarul comunei Voineşti. 16 naşteri Constantin, Ştefan, Ştefana, Abel, Andrei, Adreea, Iosif, Rahela, Cătălina, Petru, Alex, Mădălina, Alexandra şi Ruth. Nu sunt colegii unei clase de la şcoală. Sunt fraţi. Cel mai mare are 25 de ani, iar mezina are mai puţin de un an. Cei 14 fraţi şi părinţii lor locuiesc într-o casă modestă în satul Slobozia, comuna ieşeană Voineşti. Mama poate fi nominalizată la titlul de record de naşteri. "Am născut 16 copii, dar primii doi dintre ei au murit când erau de câteva luni. Aşa era atunci, că nu se puteau trata. Dar Dumnezeu ne-a binecuvântat cu încă 14 după aceea", spune mama Viorica Stan. 21 de suflete în ogradă Pe o străduţă strâmtă se vede gospodăria familiei Stan-Nechiţel. Împrejmuită cu gard de lemn, vopsit verde de demult, curtea nu este prea mare. Înăuntru sunt două clădiri: casa principală şi o anexă. O căruţă, parcă improvizată, stă imediat după poartă. Casa este mică, cu trei camere cu trecere din una în alta, cu cerdac în stil vechi. Încă din drum se vede antena parabolică pentru programele tv. Tâmplăria la geamuri a fost recent înlocuită cu una de termopan, încă fiind vizibile urmele de la montarea ferestrelor. Câteva găini, doi porci şi nişte câini aleargă în voie când în ogradă când pe drum. Ici, colo grămezi de gunoaie tocmai adunate de prin curte aşteaptă să fie arse. Nu prea îţi vine să crezi că într-o aşa casă locuiesc fix 21 de persoane. Cei 14 copii, părinţii, iar doi dintre copii sunt căsătoriţi şi au la rândul lor câte unul, respectiv doi copii. Părinţi tineri Soţii Constantin şi Viorica Stan-Nechiţel au împreună şapte fete şi şapte băieţi. Constantin îşi vede de treabă ca de obicei prin curte, adunând nişte gunoaie. Îmbrăcat modest, cu mâinile înegrite de muncă, pare un bărbat gospodar. Are 49 de ani, abia câteva urme de păr alb şi vorbeşte calm şi rar. "Facem treaba pe lângă casă, ce se poate", spune bărbatul şi ne invită mai spre casă. În pragul uşii iese Viorica, o femeie zdravănă, cu fustă, batic pe cap şi părul lung. Mama celor 14 copii are 43 de ani. "Pentru mine e foarte greu. În fiecare zi trebuie să mă îngrijesc de ei, să fac mâncare. Nu se mai termină treaba niciodată", afirmă Viorica Stan-Nechiţel. Ea are doar opt clase pe care le-a terminat în comună, iar soţul ei a făcut şi şcoala de meserii. "După şcoală am lucrat câţiva ani la Iaşi în metalurgie. Apoi, cu restructurările şi falimentele de prin '96 am fost dat în şomaj şi apoi nu mi-am mai găsit de lucru ceva stabil", explică Constantin. Au uitat şirul copiilor Pentru soţii Stan fiecare zi e o provocare în creşterea celor 14 copii. Chiar dacă doi dintre ei sunt deja fiecare cu familia lui, ei stau tot împreună cu părinţii şi ceilalţi fraţi. La aşa mulţi copii şi memoria îi mai lasă când vine vorba să-i prezinte pe fiecare după nume şi anul naşterii. Amândoi părinţii se împotmolesc când ajung să-i enumere pe cei mai mici. "Întâi e Mădălina, Alexandra şi apoi Ruth", reia tata numărătoarea ultimelor trei fete, parcă nesigur ca aşa este ordinea. "Eu mai ştiu !... Cu atâţia copii, nici nu mai ţin minte", ridică din umeri şi mama Viorica. "Sunt zile când e greu să văd ce pun pe masă. Gândiţi-vă că în fiecare zi trebuie să fie măcar o bucată de carne în farfurie, înmulţit cu câţi suntem, e o cheltuială mare", explică Constantin. Patru paturi la 14 persoane Înăuntru, membrii familiei trebuie să încapă în cele două camere de cel mult zece mp fiecare. Holul de la intrarea principală e o încăpere ce o folosesc şi ca bucătărie, tot aici fiind şi câteva dulapuri cu haine. Apoi se trece în prima cameră, în care sunt două paturi aşezate în colţ. E cald, miroase a curat şi se vede că pereţii tocmai au fost daţi cu var într-un mov strident. "Copiii murdăresc repede. Trebuie să văruim de câteva ori pe an, mai ales la sărbători", explică tata. Lângă pat, o sobă din teracotă e sursa de căldură a casei, sobă ce se prelungeşte şi în camera alăturată. Aici nu e mai mult spaţiu decât de două paturi aşezate faţă în faţă, un culoar strâmt între ele şi masa pentru televizor. "Dormim toţi în paturile astea, pe latul patului. Fiecare îşi ştie locul lui", arată Abel, un băiat de 17 ani. În a treia cameră, care are intrare separată, locuieşte acum una din fete care s-a măritat şi are doi copii. În anexa din curte locuieşte băiatul cel mare cu soţia lui şi copilul. Deşi este familia cea mai numeroasă din judeţ, părinţii se preocupă şi de educaţia copiilor. Toţi frecventează o formă de învăţământ, în funcţie de vârsta lor. Băiatul cel mare, Constantin, face şi el comerţ ambulant prin satele vecine sau în pieţele din Iaşi. "Acum este plecat la Iaşi să vândă ornamente de Crăciun şi vâsc să mai facem un ban", spune soţia lui. "Cel mai mult îmi doresc o maşină de spălat. Nu reuşim să mai cumpărăm că nu ne ajung banii şi e tare greu să spăl la mână atâtea lucruri." VIORICA STAN, mama cu 14 copii MIA DE LEI Mamele eroine de pe vremuri Familia Stan are venituri garantate lunar de 1.100 de lei. Îşi asigură însă traiul din creşterea animalelor şi din comerţul ambulant. Cu aproape 50 de ani în urmă, Nicolae Ceauşescu declanşa o cursă nebună de creştere a natalităţii, emiţând decretul de interzicere a avorturilor. Acest act a dus la naşterea în România, între 1967 şi 1972, a peste două milioane de copii. Mamele care năşteau mulţi copii erau premiate de regim. Astfel, cele care aveau cel puţin cinci copii primeau "Medalia Maternităţii". Cele care năşteau minim 10 primeau titulatura de "Mamă eroină". Femeile luau diplome, dar şi premii în bani. Sumele erau însă derizorii. Spre exemplu, o femeie din localitatea ieşeană Ursita a primit, la naşterea celui de-al optulea copil, 1.000 de lei din partea regimului. De fapt, acesta a fost şi motivul pentru care familia şi-a botezat ulterior fata cu numele de "Mia". Femeile care atingeau pragul de 10 copii primeau şi un ajutor de la stat în valoare de 500 de lei pe lună timp de câţiva ani.
1.100 de lei, venitul lunar al familiei Stan-Nechiţel
Recomandările noastre
