În urmă cu peste o lună, la finele lui octombrie, liderii europeni au reuşit să întocmească un plan pentru salvarea zonei euro, care implica în special găsirea resurselor financiare cu care s-ar putea sări în sprijinul ţărilor cu probleme din cauza datoriei suverane.

Grecia era atunci statul care punea cele mai multe probleme şi care trebuia salvat pentru a preveni extinderea acestor probleme la alte ţări vulnerabile, în special Italia.

În ultimele săptămâni investitorii au penalizat însă dur Italia, nivelul randamentelor solicitate pentru bonduri crescând la maxime istorice, ceea ce indică liderilor europeni că este nevoie de măsuri suplimentare pentru ca planul de salvare al zonei euro să devină credibil în ochii investitorilor. Liderii europeni au anunţat organizarea unui nou summit crucial pentru soarta Europei, pe 9 decembrie.

Pregătiri pentru noul summit

Angela Merkel, cancelarul Germaniei, cere zonei euro să accepte un regim mai strict de disciplină bugetară.

Prima provocare pentru cancelarul german va fi însă mai întâi aceea de a rezolva divergenţele pe care le are cu preşedintele francez Nicolas Sarkozy, cu care se va întâlni luni, scrie Wall Street Journal.

În prezent, Merkel rezistă presiunii exercitate de preşedintele francez care doreşte să oprească ieşirile de capital din bondurile guvernamentale ale ţărilor din zona euro prin acordarea unei mai mari puteri Băncii Centrale Europene pentru o intervenţie pe piaţa de eurobonduri.

În locul acestei soluţii, Merkel vrea măsuri care să se concentreze pe ceea ce se consideră a fi cauza crizei financiare din zona euro, şi anume pe crearea unei noi discipline fiscale, prin schimbarea tratatului european şi conferirea unor puteri sporite autorităţilor europene.

Ce le aşteaptă pe statele zonei euro

În discursul susţinut vineri în faţa parlamentului german, Merkel a spus că statele membre ale zonei euro trebuie să accepte să piardă o parte din suveranitatea naţională şi că nu există o rezolvare rapidă pentru criză.

Dar chiar şi oficialii de la Berlin se tem că un plan pe termen lung nu va fi suficient pentru a opri exodul investiorilor din bondurile guvernamentale. Preţul unui eşec este, lucru ştiut de altfel de oficialii europeni, un val de insolvenţe naţionale, ceea ce ar impinge Europa în depresiune şi ar afecta puternic economia globală.

Merkel şi Sarkozy vor să ajungă la un acord cu privire la o guvernanţă fiscală strictă a zonei euro în cadrul summitului de la Bruxelles care va avea loc pe 8-9 decembrie, demonstrând pieţelor că statele zonei euro sunt mai hotărâte ca niciodată să păstreze unitatea monetară.

Dar ajungerea la un punct comun în cadrul summitului depinde de atingerea unui acord între Paris şi Berlin cu privire la rolul jucat de Banca Centrală Europeană şi creşterea capacităţii de salvare a zonei euro, cât şi cu privire la ce înseamnă ca autorităţile europene să supravegheze bugetele ţărilor membre ale zonei euro.

Liderii germani cer sancţiuni administrate de autoriţile europene tuturor acelor state membre ale zonei euro care încalcă limitele privind deficitele bugetare. Francezii însa nu si-au expirmat clar o opinie în acest sens.

Liderii Germaniei şi Franţei au spus că sunt pregătiţi să creeze un plan fiscal care să fie mai întâi semnat de membrii zonei euro, chiar dacă cei 27 membri ai Uniunii Europene nu se vor mişca foarte repede pentru schimbarea tratatului european.

Cu toate acestea, un pact semnat doar de membrii zonei euro ar îngrijora restul membrilor UE, care nu vor să fie lăsaţi pe "tuşă".

Franţa speră că o înţelegere între state cu privire la disciplina fiscală va încuraja BCE să intervină pe piaţa bondurilor, pentru a preveni creşterea exagerată a costurilor finanţărilor. Până acum, BCE a fost destul de neîncrezătoare să investească în bondurile statelor zonei euro de teama faptului că va prelua astfel presiunea exercitată acum de investitori asupra acestor state.

Merkel rămâne totuşi sceptică cu privire la o intervenţie masivă din partea BCE, bazată pe tipărirea de bani, deoarece operaţiunea va destabiliza încrederea în BCE ca principală instituţie care luptă împotriva inflaţiei.