Dacă se gândesc la un mecanizator agricol, la un tractorist, românii au o imagine despre ce înseamnă un tractorist de acum 20-30 de ani. Or, în restul Europei un tractorist lucrează aproape pe o navă cosmică. "Când intri într-un tractor modern care lucrează sute de hectare pe zi fără probleme realizezi că e nevoie de o altă formare profesională decât acum 20-30 de ani", a spus astăzi Dacian Cioloş, comisarul european pentru Agricultură.

Dacian Cioloş a adăugat că în vizitele efectuate în alte state din Uniunea Europeană a putut vedea tineri din România care, într-un sistem de învăţământ reformat şi performant, se descurcă foarte bine.

"Şi îşi găsesc loc de muncă şi acolo, şi acasă, şi inclusiv la Bruxelles. De ce n-am putea face acest lucru acasă, pentru că noi tot vorbim de valorificarea potenţialului economic din România şi mă refer mai ales la potenţialul agricol", a mai declarat comisarul european pentru Agricultură, citat de Agerpres. Cine n-are carte, n-are parte nici în agricultură

Valorificarea potenţialului agricol din România, pe termen mediu şi lung, nu se poate face fără curaj în reformarea sistemului de învăţământ agricol, a mai spus comisarul european la finalul întâlnirii cu ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, la sediul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Comisarul a subliniat că întâlnirea cu ministrul Educaţiei a vizat, în primul rând, punerea în temă cu privire la perspectivele viitoarei politici agricole comune la nivelul UE, care va finanţa cercetarea aplicată, inovarea, formarea profesională şi încurajarea tinerilor să lucreze în agricultură şi să-şi dezvolte afaceri proprii în acest domeniu.

"Toate aceste instrumente financiare, care vor fi şi la dispoziţia României din 2014 încolo, nu vor putea fi puse în valoare dacă nu există o cercetare reformată, dacă nu există un sistem de învăţământ profesional adaptat nevoilor din practică, dacă nu există o legătură între tânărul care vrea să preia o fermă sau să lucreze într-o societate agricolă, sistemul de formare profesională de bază, sistemul de formare continuă", a declarat Cioloş.

Referindu-se la starea în care se află la ora actuală unele institute de cercetare agricolă din România, cum sunt cele de la Băneasa şi Vidra, comisarul european a atras atenţia că este nevoie de o revizuire a modului de lucru şi a dispozitivului de susţinere financiară.

"Aici e paradoxul, sunt institute sau staţiuni de cercetare în paragină, iar pe de altă parte, agricultorii din România fac contracte de performanţă cu institute de cercetare din Olanda, din Franţa, din Germania şi aşa mai departe. Tragem concluzia că e problemă care trebuie rezolvată prin reformare, restructurare", a afirmat Cioloş.

Aceasta a spus că "este nevoie de licee mai bine ancorate în realitatea practică, în realitatea productivă", răspunzând unei întrebări a presei care solicita opinia comisarului european dacă ar fi nevoie de mai multe licee agricole în România.

"Şi unul dacă ar fi măcar legat de ce se cere în producţia agricolă ar fi un început bun", a mai spus Cioloş.

Cum se poate dezvolta piaţa produselor bio

Piaţa produselor bio se va dezvolta şi în România dacă producătorii autohtoni se vor organiza pentru a-şi vinde produsele şi pe piaţa internă, a mai spus comisarul european..

Dezvoltarea pieţei de produse bio în România depinde, în primul rând, de structurarea cererii şi mai ales de structurarea ofertei, a declarat Dacian Cioloş, întrebat de presă cum vede perspectivele acestui domeniu în ţara noastră.