Băncile europene nu vor părăsi România, chiar dacă "păsuirea" statului elen le ridică unele probleme. Creditorii ne-ar putea însă acorda mai greu împrumuturi, devenind foarte prudenţi.
Liderii europeni s-au înţeles, la Bruxelles, asupra unui plan de salvare a Greciei care şterge jumătate din datoria statului elen. Soluţia ridică, însă, mari probleme celor care l-au împrumutat: băncilor din zona euro şi în special celor greceşti. Acestea trebuie recapitalizate, pentru a rămâne solvabile chiar dacă Grecia nu le returnează creditele. Ce reaşezări de poziţii ar putea determina noile cerinţe de la nivel european şi care vor fi implicaţiile în România?
Avem pe piaţa locală bănci greceşti, cu expunere mare pe datoria statului elen, dar interconxiunile din sistemul financiar fac ca în majoritatea bilanţurilor băncilor să vedem o implicaţie directă sau indirectă a reducerii datoriei.
Principalele opţiuni pe care bancherii le vor avea la dispoziţie pentru a creşte nivelul capitalurilor vor fi de a vinde o parte din active sau de a cere mai mulţi bani de la acţionari, au declarat pentru EVZ bancheri locali.
Imediat ce s-a decis continuarea acordului de împrumut cu finanţatorii externi, băncile străine prezente la noi s-au angajat ca, "în mod voluntar", să păstreze expunerea în România. Asta nu înseamnă însă că, în caz de urgenţă, nu pot retrage fonduri de aici pentru a se întări pe alte pieţe.
Reticenţă la creditare
Reprezentanţii băncilor sunt, însă, optimişti. Creditorii nu-şi vor retrage activele de pe piaţa autohtonă, deoarece nu au renunţat la afacerile de aici în perioade mult mai grele, ne-a declarat Radu Gheţea, preşedintele consiliului director al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).
"Nu şi-au retras ele afacerile de la noi în 1997 - 1998, când România a trecut printr-o criză mult mai mare", a spus acesta. Băncile din regiune, care au prezenţe importante pe piaţa locală, ar trebui ca, în mod normal, să îşi menţină afacerile de aici, a spus şi Radu Crăciun, directorul de investiţii al Eureko Pensii.
Inevitabil, nevoia de a face rost de noi bani va face ca băncile să fie mai reticente la creditare, spun alţi bancheri. Potrivit lui Lucian Anghel, economist şef al BCR, de fiecare dată când vor acorda un credit, băncile vor alege plasamente sigure, pentru a nu mai ajunge în situaţia de a fi forţate în viitor să caute bani pentru a se capitaliza.
Prin urmare, multe firme ar putea ajunge cu foarte mare greutate să ia credite. Implicit, economia ar putea fi afectată de această prudenţă extremă a băncilor.
REZOLVARE
Unele dintre băncile care vor avea nevoie de "bani proaspeţi" vor apela la sprijinul Fondului Monetar Internaţional. Altele au spus că se descurcă şi nu au nevoie de ajutorul statului
Planul de salvare a Europei de la criză, decis de europeni, implică trei elemente cheie. Astfel, liderii statelor din zona euro şi băncile creditoare au ajuns la un acord pentru reducerea cu 50% a datoriei Greciei faţă de creditorii privaţi.
Elenii au fost "păsuiţi", de nu mai puţin de 100 de miliarde de euro din datoria totală de 350 de miliarde de euro, bani pe care nu vor mai fi nevoiţi să îi achite vreodată. Totodată, europenii au decis recapitalizarea băncilor din Europa, multe din acestea având expunere atât pe datoria suverană a elenilor, cât şi pe a altor ţări cu probleme.
Liderii UE au decis, de asemenea, majorarea forţei de acţiune a Fodului European de Stabilitate Financiară (FESF) până la 1.000 de miliarde de euro, faţă de 440 de miliarde, cât are în prezent.
Recapitalizarea, elementul cheie
În ceea ce priveşte recapitalizarea băncilor, europenii şi-au propus să impună o rată de adecvare a capitalurilor de 9% la activele băncilor ponderare la risc, nivel superior celui din prezent, care este de 8%.
În contextul ştergerii unei părţi importante din datoria Greciei, cerinţa ridică o provocare serioasă în special pentru băncile cu expunere pe datoriile suverane ale elenilor, dar şi pe datoriile altor state cu probleme, cum ar fi Portugalia sau Irlanda, dar şi Italia şi Spania, care, la rândul lor, au probleme cu plata datoriilor publice.
Cele mai mari probleme le-ar putea întâmpina băncile greceşti, care vor trebui să ajungă la un indice de adecvare a capitalurilor de 10%, mai mare decât nivelul de 9% cerut celorlalte bănci europene, a declarat, ieri, ministrul elen de finanţe, Evangelos Venizelos.
Ce au anunţat băncile
O parte din bănci au anunţat deja cum au de gând să se capitalizeze. Două importante bănci comerciale portugheze, Banco BPI SA şi Banco Commercial Portugues SA (prezentă şi pe piaţa din România), au anunţat ieri că ar putea să se recapitalizeze graţie fondurilor puse la dispoziţia Portugaliei de Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.
Banco BPI SA a precizat că va fi nevoită să strângă 1,72 miliarde de euro, iar separat Banco Commercial Portugues SA a anunţat că va fi nevoită să strângă 2,36 miliarde de euro pentru a respecta noile cerinţe de capital.
Pentru a ajunge la nivelul de 9% solicitat de UE, necesarul de recapitalizare al băncilor portugheze a fost evaluat la 7,8 miliarde de euro de Autoritatea Bancară Europeană (EBA).
Băncile spaniole, a căror nevoie de recapitalizare este printre cele mai importante din Europa, "pot avea capacitatea de a găsi singure aceste fonduri, fără să aibă nevoie de ajutor public", a declarat ministrul spaniol al economiei, Elena Salgado.
Potrivit noului plan de recapitalizare decis de Bruxelles în noaptea de miercuri spre joi, sectorul bancar spaniol are nevoie de 26,16 miliarde de euro, scrie Agerpres.
"Băncile spaniole pot avea capacitatea de a găsi singure aceste fonduri, fără a avea nevoie de ajutor public."
ELENA SALGADO, ministrul spaniol al economiei
<iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/84lAY1z1xFw" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>
ACORD
Menţinere "voluntară" a expunerii
Grupurile mamă ale principalelor nouă bănci cu capital străin au semnat, în august 2009, la Viena, scrisori bilaterale de angajament pentru menţinerea nivelului expunerii pe piaţa românească la nivelul din martie şi a ratei de solvabilitate a sucursalelor peste 10%. În august 2009, acordul a fost semnat de Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank, Piraeus Bank şi UniCredit, care deţin 70% din piaţa din România. Potrivit unor surse citate de presă, FMI, CE şi BNR au convenit în luna iulie 2010 că expunerile pe piaţa românească pot varia într-o marjă de plus/minus 5% faţă de nivelul înregistrat în luna martie 2009. Băncile nu şi-au diminuat expunerile, iar unele dintre acestea chiar au majorat-o, au precizat sursele. Citiţi şi:
- Grecilor le-a fost ştearsă o datorie aproape cât PIB-ul României!
- Presa internaţională, despre summitul de la Bruxelles: un acord smuls cu forcepsul
- DOCUMENTUL salvării zonei euro. Citeşte AICI ce prevede
- RECAPITALIZAREA BĂNCILOR. Ce înseamnă asta?
- Urmările salvării Greciei de la faliment: Ce s-a rezolvat şi cine trage ponoasele?
Recomandările noastre
