Mai mulţi edili din România s-au declarat înfrânţi de avântul cu care romii construiesc "palate" pentru care n-au autorizaţie, iar uneori n-au nici terenul de sub ele.

După ce Mircea Moroşan, primarul oraşului Huedin, judeţul Cluj, a anunţat că s-a terminat cu palatele ţigăneşti în oraşul lui, mai mulţi edili spun că i-ar urma exemplul, dacă i-ar ajuta o lege care să le interzică ţiganilor construcţia lor. Până atunci, gospodarii ţării spun că scapă de "peisajul ţigănesc" cu o hârtie de la judecător şi multe buldozere, dar doar după ce s-au ridicat turnuleţe până la cer.

Fortăreţe

Administraţiile publice locale ascund vederii cartierele cu palate, iar începând cu anii 1991-1992 le-au dat avânt, eliberând autorizaţii de construcţie şi certificate de urbanism pe bandă rulantă şi le-au tolerat fără niciun fel de autorizaţie pe teritoriul localităţii. Niciun primar şi niciun arhitect-şef nu au răspuns până în prezent civil sau penal fiindcă peisajele arhitectonice ale unor localităţi importante au fost sluţite, prin introducerea unor elemente arhitectonice străine românilor.

Fără supremaţia legii, care să le interzică romilor să-şi ridice palat după palat, cartierele de "pagode" s-au extins rapid în toată ţara. Unele, cum ar fi cazul satului gălăţean Toflea, au devenit adevărate cetăţi ţigăneşti, în care, fără jandarmi, nu calcă nici primarul.

La Huedin s-a umplut paharul

Edilul-şef din orăşeul clujean Huedin, Mircea Moroşan, a anunţat, zilele trecute, că va face ordine şi în cartierul local de palate ţigăneşti: un etnic rom a ignorat autorizaţia Primăriei şi şi-a montat acoperiş de pagodă. Moroşan l-a obligat, prin sentinţă judecătorească, să respecte proiectul iniţial.

"Am 99 de pagode în Huedin, iar trei sunt în construcţie, pe mandatul meu. Dacă nu respectă proiectul, îi amendez, apoi îi dau în judecată. Nimeni nu va mai construi după capul lui", a declarat, pentru EVZ, Mircea Moroşan. <iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/IK_lugERl8E" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

Ciuhandu vrea Fisc şi SRI la "pagode"

Primarul Gheorghe Ciuhandu, de la Timişoara, a dat şi el piept de timpuriu cu proprietarii palatelor ţigăneşti: "Am fost singurul primar din România care a dărâmat palate ţigăneşti construite ilegal. N-am făcut-o de plăcere, ajunseseră cei de la Bruxelles să mă acuze de rasism, dar mă întreb dacă ei ar fi acceptat astfel de case la ei în oraş?"

Ciuhandu a mai declarat că a demolat complet două palate ţigăneşti şi parţial alte trei, în baza unor decizii judecătoreşti definitive. "Anul acesta este posibil să mai vină rândul la încă douătrei pe sentinţe judecătoreşti, iar în instanţă mai am câteva zeci de procese pe palatele acestea ale romilor. Nu înţeleg de ce nu se implică aici SRI şi ANAF", a spus primarul.

Justiţia "chioară" a palatelor

Justiţia a fost una dintre instituţiile care a încurajat, prin neimplicare, extinderea "turnuleţelor" ţigăneşti, spun primarii. "Construcţiile lor au început la Timişoara, încă din anii 1991-1995. Am fost ameninţat de ţigani în repetate rânduri, dar Parchetul ajunsese să îmi ceară mie să depun plângere. Autosesizarea nu exista la domnii procurori", a mai adăugat Ciuhandu.

La Craiova, oraş în care există cel mai mare cartier de etnici romi din Europa, Faţa Luncii, inventarierea palatelor ilegale nici măcar nu a început. "Estimez numărul palatelor ilegale de la noi la aproximativ 100. Mâine voi cere arhitectului- şef să le inventarieze, după care îi vom acţiona în instanţă", ne-a declarat supărat şi primarul Antonie Solomon.

"Dacă aveau un bulibaşă, mai ascultau de el"

La Toflea de Brătăşeşti, localitate din judeţul Galaţi, primarul interimar Dumitru Groza îl înlocuieşte pe primarul Vasile Băiculescu, care este cercetat penal pentru luare de mită. Groza explică de ce nu sunt şanse să te lupţi cu "turnuleţele": "E foarte greu să ne descurcăm cu romii. Avem poate 60 sau 80 de palate ilegale. Dacă aveau un bulibaşă, mai ascultau de el. Aşa, sunt independenţi. Avem unele situaţii când românii le-au vândut ţiganilor pe chitanţă de mână şi din cauza asta n-au mai putut scoate autorizaţiile".

Problema există şi în Strehaia, judeţul Mehedinţi. Primarul oraşului, Sâmion Bocu, a declarat, pentru EVZ, că în oraş sunt cinci sau şase construcţii ilegale: "Avem şi o decizie judecătorească de demolare pentru un palat ţigănesc, construit pe pământul mânăstirii Strehaia". <iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/Q19GMe2xttY" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

Românii au vândut ca să plătească

Florin Niculae, primarul comunei Vidra, din care face parte satul Sinteşti, judeţul Ilfov, ne-a spus că "din 92 palate ţigăneşti, 37 au autorizaţie". Acolo există o situaţie de satiră rurală. Românii au vândut ţiganilor pe chitanţe de mână, iar azi plătesc tot ei impozitele pe terenurile pe care sunt palatele acestora, fiindcă nu pot fi emise autorizaţii în baza chitanţelor. "Le-am spus să depună la mine sesizări, dar oamenilor le e frică", spune primarul Florin Niculae.

Cea mai fastă situaţie este cea de la Ţăndărei, judeţul Ialomiţa, oraşul "cerşetorilor din Anglia", unde primarul oraşului, Vasile Sava, ne-a spus că îi dă în judecată pe toţi cei care vor susţine că vilele ţigăneşti de acolo sunt construite ilegal. <iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/DxzfC13ns80" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

• Ţăndărei, oraşul care a speriat Vestul
• Documentar BBC despre copiii romi care cerşesc în Marea Britanie. Vezi cât câştigă pe zi

100 de palate ţigăneşti sunt în Craiova, oraşul cu cel mai mare cartier de romi