Ştiaţi că piloţii şi însoţitorii de bord ajung la aeroport cu cel puţin o oră înainte de zbor pentru a primi ceea ce se cheamă "dosarul zborului", care conţine planul computerizat de zbor, informaţii meteo, informaţii despre rută, despre avion, despre echipaj? Sau că înainte de fiecare decolare însoţitorii de bord trebuie să verifice personal echipamentele şi procedurile în caz de urgenţă? Compania aeriană naţională Tarom a oferit, astăzi, posibilitatea aruncării unui ochi în culisele activităţii sale de zi cu zi.

Operatorul aerian român a prezentat etapele de zbor mai puţin cunoscute pasagerilor, de la sesiunea de briefing la verificările privind siguranţa şi calitatea zborului, până la programele de întreţinere şi etapele de verificare tehnică a fiecărei aeronave înainte de zbor.

Incursiunea în culisele Tarom a inclus şi o vizită în hangarul companiei, parte a direcţiei tehnice a companiei, care asigură servicii de întreţinere pentru întreaga flotă, dar si pentru aeronavele altor operatori. Hangarul are o suprafaţă de 6.000 mp, este echipat cu dotările necesare pentru a efectua toate tipurile de controale pentru modelele din flota companiei, iar personalul este calificat şi licenţiat pentru toate tipurile de aeronave din flotă. Hangarul a fost modernizat în 2000, după circa 30 de ani de funcţionare. În hangar pot fi efectuate simultan activităţi de întreţinere pentru 3 până la 6 aeronave, în funcţie de mărimea acestora.

Ce se întâmplă înaintea unui zbor

După ce piloţii ajung la aeroport se opresc la biroul de Planificare Zboruri din cadrul OCC (Operations Control Center) pentru confirmarea prezenţei în cursa în care sunt programaţi. Urmează apoi o oprire la biroul Flight Dispatch, tot în cadrul OCC, pentru a primi informaţii de ultim moment referitoare la zborul pe care îl vor efectua.

Cu aproximativ o oră înaintea fiecărui zbor are loc un briefing, o scurtă şedinţă, la care participă echipajul de zbor, piloţi şi însoţitori de bord, şi în care se discută fiecare aspect legat de cursa care urmează să fie efectuată. În sesiunea de briefing se anunţă destinaţia, condiţiile meteo şi se recapitulează posibilele situaţii speciale care pot interveni. De asemenea, în timpul briefingului  se va stabili care va fi poziţia pe care o va ocupa în avion fiecare însoţitor si ce comenzi vor auzi din cabină.

Sesiunea de briefing este urmată de inspectia exterioară a aeronavei efectuată de către pilotul comandant, în timp ce copilotul verifică documentele obligatorii ale avionului. Urmează pregătirea cabinei, unde se fac  teste sistemelor avionului şi celui de comunicaţii între piloţi şi echipajul de cabină, se verifică echipamentele de urgenţă, se stabilesc detaliile legate de efectuarea tronsonului de zbor, după care se introduc toate datele în calculatorul avionului de către PF (pilot flying), pilotul care va efectua tronsonul respectiv, iar PNF (pilot non flying) va face calculele de performanţe pentru decolare în funcţie de condiţiile date (greutatea avionului, condiţii meteo, lungimea pistei, starea pistei, etc.).

După finalizarea procesului de pregătire a cabinei, PF va tine un briefing pentru PNF, prin care îl va informa cum se va desfăşura zborul începând de la pornirea motoarelor, traseul de urmat, decolare, ruta şi tot ce ţine atât de procedurile normale, cât şi de cele de urgenţă. După citirea check-list-ului, se trece la efectuarea zborului.

Un rol important în asigurarea siguranţei unui zbor este deţinut de verificarea tehnică a aeronavei de către tehnicienii de zbor, procesul prin care se verifică amănunţit toţi parametrii de zbor, sistemele din cabină şi trenul aeronavei, înainte de efectuarea cursei. Ce face un însoţitor de zbor înaintea decolării

După briefingul la care participă alături de echipa de piloţi, însoţitorii de bord au o mică şedinţă în care stabilesc moduri de acţiune la bord în anumite situaţii. Această sesiune include Service briefing (servicii pentru pasageri: de exemplu, cine prestează serviciile la business class); Safety briefing (proceduri in situatii de urgenţă: fiecare însoţitor de bord este desemnat să ocupe un post în avion, pe cursa respectivă, conform planificării, însă şefa de cabină are dreptul de a modifica această alocare).

Există şi un dosar pe care îl are fiecare însoţitor de zbor în care se specifică ce echipamente trebuiesc verificate, respectiv PBE (Protective Breathing Equipment - gluga de fum, echipament de protecţie în caz de incendiu pentru echipaj), extinctoare cu halon şi apă, topor, trusele medicale, staţiile de salvare (emiţătoare în cazul unor aterizări de urgenţă în zone izolate, sistemul de comunicaţii cu pasagerii, codul de acces în cabina de pilotaj, existenţa şi integritatea vestelor de salvare, a buteliilor şi a măştilor de oxigen pentru pasageri). După verificarea echipamentelor, însoţitorii verifică produsele de catering.

După ce personalul tehnic a verificat aeronavea şi părăseşte avionul, însoţitorii de bord fac un security check, control care se face de 4 ori pe o cursă dus-întors. Totul pentru a nu exista obiecte pierdute sau suspecte în avion. După ce toate aceste verificări au fost efectuate, şeful de cabină (Senior Cabin Crew) cere comandantului permisiunea de îmbarcare a pasagerilor. După îmbarcarea pasagerilor, şeful de cabină îi transmite comandantului numărul de pasageri şi cere permisiunea de închidere a uşilor avionului. Abia după aceea survine etapa din activitatea unui însoţitor de zbor, care este cunoscută de noi toţi.

Pentru identificarea oricărui risc privind operaţiunile în scopul reducerii posibilităţii unor incidente, Tarom foloseşte un program performant, APFSP - Accident Prevention and Flight Safety Program. Siguranţa operaţiunilor este asigurată printr-un sistem dezvoltat de TAROM din anul 2009, SMS - Sistemul de Management al Siguranţei, care implică întregul personal al Departamentului pentru identificarea şi rezolvarea diverselor aspecte care pot afecta siguranţa. Departamentul de Siguranţă şi Calitate Zbor din cadrul operatorului aerian naţional a fost fondat în 1954. Compania Tarom a luat naştere în 1954 şi se află sub autoritatea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii (MTI). Tarom a transportat anul trecut 2,2 milioane de pasageri, iar, începând din sezonul de iarnă 2011-2012, operează către 54 de destinaţii.