Dinu Patriciu: "Bulgaria are un adevărat Minister de Finanţe, iar România un departament de contabilitate"

În timp ce bulgarii au un adevărat Minister de Finanţe, noi avem mai degrabă doar "un departament de contabilitate", consideră omul de afaceri Dinu Patriciu.

El a declarat, astăzi, că, dacă despre Bulgaria se poate spune că are un adevărat Minister de Finanţe condus de un reputat economist, România are mai degrabă "un departament de contabilitate".

Funcţionarii de stat nu au minime cunoştinţe economice şi "cum să faci afaceri cu omul care de 20 de ani face bugetul cu guma şi creionul? ", a întrebat retoric Patriciu. Potrivit acestuia, o problemă cu care ne confruntăm sunt funcţionarii de stat extrem de slab pregătiţi.

Bucuria neaderării la zona euro

Liga Europa. Hoffenheim - FCSB. Campioana României, meci în premieră cu echipa germană. Ora 19.45

Se schimbă Declarația unică pentru ANAF. Care sunt noile pretenții ale Fiscului

România trebuie să fie bucuroasă că nu a aderat la zona euro, a mai spus omul de afaceri, sugerând că România trebuie să-şi păstreze această formă de suveranitate pe care i-o conferă moneda naţională.

"Să rămânem la leuţul nostru, mai apreciat, mai depreciat, în funcţie de necesităţi", a spus Patriciu. În opinia sa, modelul Uniunii Europene nu este unul viabil, în condiţiile în care atât uniunea monetară, cât şi măsurile comune de ordin fiscal nu permit cea mai bună funcţionare pentru ţările membre.

"Ne aflăm în timpul celui de-al patrulea Reich"

"De la Europa Liberă, aşa cum a fost aceasta în intenţia creatorilor Uniunii Europene până la Europa imperialistă la care s-a ajuns acum este o mare diferenţă", a spus omul de afaceri. Acesta a menţionat că ideea Statelor Unite ale Europei vehiculată în ultimul timp este încă de pe vremea lui Ribbentrop, iar în prezent modul imperialist în care este coordonată guvernanţa la nivel european ne permite să spunem că ne-am afla în timpul celui de-al patrulea Reich.

În opinia sa, ţările emergente ar putea fi cel mai puternic lovite de criză, în condiţiile în care capitalurile se retrag dinspre statele de la periferie, între care se află şi România, spre ţările lor de origine. În aceste condiţii, România trebuie să înveţe să fie mult mai atractivă pentru investitori.