Traian Băsescu, la Adunarea Parlamentară a NATO: Rachetele care vor fi amplasate în România sunt defensive

Preşedintele României, Traian Băsescu, a subliniat astăzi, într-un discurs rostit în faţa membrilor Adunării Parlamentare a NATO ce are loc la Bucureşti, că rachetele care vor fi amplasate în România ca elemente ale scutului antirachetă sunt defensive. România nu a cerut niciodată de la nimeni garanţii antirachetă, având obligaţia să şi le asigure ea însăşi, prin parteneriate cu aliaţii, a adăugat şeful statului.

"Vreau să susbliniez un lucru, rachetele care vor fi amplasate în România sunt defensive", a declarat Băsescu, subliniind că orice alte discuţii despre natura acestor proiectile sunt pure speculaţii menite să pună sub semnul întrebării buna credinţa a românilor şi arată lipsa de cooperare. "România nu a primit garanţii antirachetă de la nimeni, are astfel obligaţia de a şi le asigura singură, prin parteneriate cu aliaţii", a adăugat preşedintele. Apărarea antirachetă rămâne un dosar strategic în relaţia bilaterală cu Statele Unite, a mai confirmat preşedintele în discursul său. Elementele scutului antirachetă care vor fi desfăşurate în România reprezintă o contribuţie valoroasă la securitatea statelor NATO şi ale populaţiei lor, a subliniat el. Şeful statului a precizat că România a susţinut cu consecvenţă dezvoltarea capacităţii de apărare antirachetă într-o formulă care să asigure protecţie integrală a teritoriului şi populaţiei statelor membre. "Relevanţa NATO în sistemul de securitate internaţională este dată tocmai de capacitatea sa de descurajare, iar capacitatea de a ne apăra de atacurile cu rachetele este o componentă esenţială a acestei posturi, pe care cu toţii ne-o dorim cât mai robustă", a precizat Băsescu. "Ca stat aflat la limita frontierei estice a Alianţei, România este preocupată de noile riscuri şi ameninţări pe care le ridică dezvoltarea tehnologică în domeniul rachetelor. Proliferarea tehnologiei de rachete creşte pentru toţi riscul unor atacuri cu astfel de tehnologii, iar regiunea Europei de Sud-Est este în egală măsură expusă la astfel de riscuri", a afirmat preşedintele. Un dialog pe principii cu Rusia Cât priveşte Rusia, Băsescu a precizat că România susţine un dialog cu Moscova pe tema scutului antirachetă în Consiliul NATO-Rusia, un dialog bazat pe principiile responsabilităţi teritoriale separate, cooperarea între două sisteme diferite, transparenţă şi reciprocitate. Preşedintele a subliniat că, deşi România nu îşi schimbă poziţia în ceea ce priveşte Kosovo, statul român va continua să participe la misiunea NATO din fosta provincie sârbă, KFOR. "Poziţia noastră politică pe subiectul Kosovo rămâne neschimbată. România nu va recunoaşte independenţa declarată de partea kosovară în februarie 2008, până când nu se ajunge la înţelegere între Belgrad şi Priştina. Cu privire la participarea României la KFOR, doresc să subliniez că ne vom menţine participarea cu militari în cadrul NATO", a precizat Băsescu. Un sistem eficient Secretarul-general NATO, Anders Fogh-Rasmussen, a răspuns astăzi criticilor formulate sâmbătă de vicepreşedintele Adunării Parlamentare a NATO, francezul Jean Michel Boucheron, care punea sub îndoială eficienţa scutului antirachetă, susţinând că sistemul lasă să treacă trei sferturi dintre rachete. "Testele s-au încheiat cu succes. Ele arată că scutul antirachetă va fi eficient şi va fi o bună investiţie, mai ales din perspectivă europeană. SUA ne oferă sistemele lor antirachetă, la care se adaugă capacităţile NATO şi cele ale statelor aliate. Toate acestea puse împreună oferă acum protecţie nu doar trupelor desfăşurate în anumite regiuni, aşa cum era cazul înainte, ci întregului teritoriu al statelor aliate", a răspuns Rasmussen, interpelat de un parlamentar. Sâmbătă, Boucheron a fost foarte critic la adresa sistemului american. "Înţeleg că România vrea să semneze un acord privilegiat cu Statele Unite pentru a-şi garanta propria apărare. Personal, cred că acest sistem de apărare nu serveşte securităţii noastre. Toţi tehnicienii ştiu că la un atac cu rachetă acest sistem lasă să treacă trei sferturi din rachetele respective. Un asemenea sistem ai zice că atrage un act de agresiune. Nu înţeleg de ce prietenii noştri din SUA exercită asemenea presiuni ca să instalăm un asemenea sistem. Ca să instalăm un sistem de radare, da, foarte bine, măcar ştim de unde vin aceste rachete. Dar descurajarea este de fapt securitatea adevărată. Dacă vor să ne atace clar, imediat, va exista o reacţie nucleară. Ceea ce contează nu este sistemul de apărare antirachetă, ci capacitatea de a reacţiona, de a răspunde'', a afirmat atunci Boucheron. Delegaţia franceză care participă la Adunarea Parlamentară a NATO de la Bucureşti s-a distanţat de comentariile lui Boucheron, subliniind că acestea reflectă doar poziţia acestuia.

• Implicarea României în sistemul de apărare antirachetă presupune găzduirea la baza militară de la Deveselu, judeţul Olt, de interceptori tereştri, adică rachete de interceptare SM-3 (Standard Missile 3) tip Block 1B, care vor deveni operaţionali la orizontul lui 2015.
• Sistemele radar destinate descoperirii ţintelor vor fi găzduite de alte state. Nivelul de securitate naţională a României va creşte semnificativ prin implicarea în proiect, potrivit MAE.