Constructorii de microhidrocentrale pe râurile din Munţii Făgăraş vor continua lucrările, au decis specialiştii "Apele Române", deşi experţi independenţi au atras atenţia că albia şi malurile unor râuri aflate în zone turistice şi protejate au teribil de suferit.

În urma articolelor de presă apărute, inclusiv articolul EVZ "Păstrăvul din Făgăraş are duşman cu blană de ecologist", o echipă a "Apele Române" a vizitat zona râului Capra pentru a analiza impactul lucrărilor asupra mediului. Pe acest râu se află în desfăşurare un proiect de construire de microhidrocentrale pentru producerea de energie verde.

Lucrările au început şi pe un râu din apropiere, Buda, iar avize există şi pentru râurile Topolog şi Râul Doamnei. Toate aceste râuri curg în masivul Făgăraş şi sunt conduse în lacul de acumulare de la Vidraru.

EVZ a solicitat "Apele Române" prezentarea şi comentarea rezultatelor acestui studiu. În răspunsul formulat pentru cotidianul nostru, directorul general al instituţiei, David Csaba, a precizat că "lucrările care au loc pe râul Capra respectă legislaţia de gospodărire a apelor, precum şi prevederile europene ale Directivei Cadru Apă". "Lucrările nu au influenţat negativ curgerea apei". Pe Capra, se vede altfel

Conducerea "Apele Române" ne-a comunicat că "toate lucrările executate până în prezent care au presupus intervenţia în albie (deviere de albie) nu au influenţat negativ curgerea apei, fiind luate măsuri pentru asigurarea debitului permanent în aval".

Însă, echipa EVZ care a mers săptămâna trecută pe şantierul de pe râul Capra a descoperit altceva. Vă lăsăm să vă lămuriţi privind imaginile de mai jos.

De menţionat că, în avizul de gospodărirea a apelor emis de către "Apele Române" prin Direcţia Apelor "Argeş-Vedea", titularul de aviz este obligat să respecte, prin altele, şi următoarea regulă:

"Este interzisă degradarea albiei şi a malurilor pe parcursul execuţiei şi exploatării". Echipa EVZ a constatat şi alte nereguli ale lucrărilor, pe lângă distrugerea albiei minore. Constructorul avea obligaţia de a nu "amplasa direct pe sol" materialele de construcţie folosite şi deşeurile rezultate în timpul lucrărilor, însă ţevile au fost aşezate direct pe iarba ce mărgineşte Transfăgărăşanul.

Proiectul "excede legii liberului acces la informaţia de interes public" În solicitarea cătrea "Apele Române", EVZ a cerut şi dreptul de a consulta proiectul construcţiei de pe râul Capra. Am fost refuzaţi, cu următoarele argumente: "Proiectul acestei construcţii excede Legii nr. 544/2011, liberului acces la informaţia de interes public [...] întrucât furnizarea acestuia poate aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială, precum şi principiului concurenţei loiale, potrivit legii", se arată în răspunsul primit de noi de la "Apele Române".

REACŢII

Constructorul şi beneficiarul s-au supărat că au fost numiţi "băieţii deştepţi ai energiei"

Într-o cerere de drept la replică trimisă Evenimentului Zilei, beneficiarul lucrării (omul de afaceri argeşean Gheorghe Badea) şi constructorul (firma Conarg, prin directorul Valentin Vişoiu) spun că proiectul lor respectă legislaţia în vigoare şi pretind că sunt victimele unei "campanii denigratoare de presă".

"Faptul că am căzut pradă acestei campanii denigratoare în condiţiile în care numeroase proiecte asemănătoare sunt în derulare, dar stau sub aura investitorilor străini, ne îndreptăţeşte să credem în existenţa unor interese meschine în spatele acestor atacuri. Dezastre ecologice în adevăratul sens al cuvântului, spre exemplu milioanele de metri cubi de pământ infestat şi degradat prin sondele de exploatare petrolieră [...], haldele de steril, iazurile de decantare, nu sunt astăzi obiect nici al campaniilor ecologiste, nici al dezbaterilor publice. Dimpotrivă, o investiţie sub eticheta energiei verzi este pusă la zid în mod total nejustificat", pretind cei doi.

Vişoiu şi Badea spun că asocierea numelor loc cu sintagma "băieţi deştepţi din energie" este eronată şi "lipsită de fundament". "Nu există niciun argument care să susţină impostura noastră, afaceri cu statul sau jocuri murdare cu bani publici, ci dimpotrivă", scriu cei doi în dreptul la replică trimis EVZ.

ÎN ŢARĂ

Proiecte asemănătoare în Maramureş În prezent, în România sunt în derulare peste 300 de proiecte care urmăresc captarea apelor de munte pentru producerea de energie verde prin microhidrocentrale. Unele respectă legislaţia de mediu, altele nu.

Un cititor al evz.ro ne-a trimis imagini cu lucrările care au loc în prezent pe râul Săpânţa. Lucrările pe Săpânţa s-au derulat anul trecut, iar anul acesta un alt şantier a apărut pe râul Valea Neagră (afluent de dreapt a râului Firiza). "Aici am văzut în luma mai că se lucrează cu utilaje în albie, drum făcut prin albie, ţevi întinse prin albie", spune Mircea Hăsmăşan.