Universităţile retrogradate pierd studenţi şi bani

Noua ierarhizare a încununat de glorie 12 instituţii de învăţământ superior, în vreme ce altele au fost trimise la colţ. Ele vor pierde din credibilitate, însă se pot redresa prin strategii eficiente.

Rezultatele clasificării uni versităţilor le-au bul versat atât pe cele încadrate în prima categorie, de performanţă, cât, mai ales, pe cele aflate în ultima. Primii sunt copleşiţi de numărul mare de locuri primite pentru programe de masterat şi doctorat, ceilalţi se gândesc îngrijoraţi la reducerea simţitoare a bugetului. Universitatea din Bucureşti, plasată în top, a primit, în urma clasificării, o suplimentare de o mie de locuri pentru masterat, şi alte 143 în plus pentru doctorat. Investiţii în facultăţi "Ne punem problema cum să folosim acest avantaj. Sper să avem studenţi de calitate pentru aceste locuri. Nu am avut niciodată atât de multe", spune rectorul Ioan Pânzaru. Banii pe care universitatea îi va primi în plus în urma clasificării vor fi folosiţi pentru dotări şi investiţii. Una dintre lucrările deja începute este noua clădire pentru Facultatea de Sociologie. Cei încadraţi în cea de-a treia categorie, a universităţilor centrate pe educaţie, îşi fac altfel de calcule. Gheorghe Pintilie, prorector al Universităţii "Vasile Alecsandri" din Bacău, unde numărul locurilor pentru masterat şi doctorat s-a diminuat de patru ori, estimează că pierderile financiare imediate înseamnă cam 10% din buget. Rezultatele au fost o surpriză pentru cei din conducere: "Credeam că o să ne clasăm mult mai sus, deoarece în ultimii 5 ani, în clasamentele efectuate de Astra, ne situam mereu pe locurile 18-22 între universităţile de stat". Prorectorul se bazează pe faptul că tinerii din Bacău şi din împrejurimi vor opta totuşi pentru această universitate, fiind mai ieftin să îşi plătească studiile decât să meargă în alte oraşe pentru un loc la buget. Efectele acestei clasificări pot fi de două tipuri, crede prorectorul: de stimulare ori de dezarmare: "Sperăm ca pe noi să ne stimuleze, şi peste patru ani să obţinem o clasare mult mai bună. Suntem mai buni de atât". Un loc plătit nu face cât unul finanţat de la bugetul de stat Indiferent de locul ocupat în clasament de instituţia pe care o conduc, rectorii admit că o aftfel de clasificare este benefică, pentru că stimulează concurenţa şi, implicit, calitatea. Până atunci, însă, au de făcut socoteli financiare. Un program de masterat plătit de student nu aduce la fel de mulţi bani ca un loc subvenţionat. Ion Cucui, rectorul Universităţii "Valahia" din Târgivişte, speră că reducerea locurilor va fi compensată prin creşterea subvenţiei. "Dacă subvenţia era până acum de 3.500-4.000 de lei, am înţeles că ar putea să ajungă la 6.000-7.000 de lei". "Dacă ştiam din vreme, aduceam studenţi străini" Ceea ce îl mai nemulţumeşte pe rector este momentul în care s- a realizat această clasificare. "Era bine dacă eram pregătiţi din timp şi cunoşteam metodologia prin care se obţin punctajele. Nu trebuia să se facă această clasificare tocmai în prag de admitere, pentru că, dacă ştiam că avem mai puţine locuri bugetate, ştiam către cine să ne orientăm, poate investeam în publicitate, încercam să aducem mai mulţi studenţi străini" "Sperăm ca aceste rezultate să ne stimuleze, şi peste patru ani să obţinem o clasare mult mai bună. Ştim că suntem mai buni de atât." GHEORGHE PINTILIE, prorector al Universităţii "Vasile Alecsandri" din Bacău 10% este procentul cu care se reduce bugetul Universităţii "Vasile Alecsandri" din Bacău,după diminuarea numărului de locuri la masterat AVANTAJE PENTRU CEI BUNI Suplimentări uriaşe la masteratele instituţiilor performante Rectorii universităţilor aşteptau zilele trecute cu sufletul la gură ca Ministerul Educaţiei să aloce locurile pentru programele de masterate şi doctorate. Surpriza a fost ca repartizarea să se facă în funcţie de clasificarea realizată de Asociaţia Universităţilor Europene. Prin urmare, instituţiile din prima categorie au primit mai mult decât aşteptau, iar cele din ultima mult mai puţin. Unele universităţi din primul pluton al învăţământului superior românesc au înregistrat creşteri de până la 1.000 de locuri faţă de anul precedent, doar la programele de studii masterale, şi alte câteva zeci la programele de doctorat. Instituţiile centrate pe educaţie pierd masiv Cea mai spectaculoasă creştere a numărului de locuri pentru masterate a înregistrat-o Universitatea Bucureşti. În timp ce anul trecut oferea studenţilor dornici să îşi continue studiile 3.260 de locuri, în acest an sunt aşteptaţi cu 1.000 mai mulţi. Şi în cazul studiilor doctorale creşterea este semnificativă: 143 de locuri. Absolvenţii programelor de licenţă sunt încurajaţi să-şi continue studiile nu doar în Capitală. Creşteri ale cifrei de şcolarizare s-au înregistrat şi pentru Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca şi pentru Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, cu peste 500 de locuri. În cealaltă parte a clasamentului, cele mai multe universităţi au pierdut semnificativ din numărul de locuri bugetate pentru masterat şi doctorat. În timp ce instituţiile din prima categorie, adică de cercetare avansată şi educaţie, au primit cu 20% mai multe locuri, cele din a treia, adică centrate pe educaţie, au primit doar 1,6% din totalul locurilor. Banii urmează performanţa Este important de ştiut că această clasificare nu este bătută în cuie şi că, în cazul în care universităţile evoluează, ele pot trece într-o categorie superioară. De asemenea, dacă o universitate centrată pe educaţie dovedeşte că are un program de masterat bun, ea poate primi bani pentru programul respectiv. 1.000 este numărul programelor de masterat primite în plus faţă de anul trecut de către Universitatea din Bucureşti, încadrată în categoria universităţilor de cercetare avansată şi educaţie. Citiţi şi:

• Primele efecte ale clasificării. Câte locuri la masterat şi doctorat au fost alocate fiecărei universităţi
• Andrei Marga: "Clasificarea universităţilor conţine nedreptăţi mari"