În nici un caz Vama Veche. Acolo ar trebui salvaţi cel mult oamenii care cred că aşa arată un loc frumos şi boem, săracii, şi trimişi la cercetări în laboratoare.
Nu ca să le facă injecţii cu bun simţ sau bun gust, că e prea târziu, ci pentru a ajuta generaţiile viitoare de mistreţi, să ştie cum ajunge un om aparent normal să gândească aproximativ ca o sticlă de Frutti Fresh la doi litri. La sfârşit, ar trebui ridicat pe malul mării monumentul Hamsiei Prăjite în Uleiul de Motor de Anul Trecut şi, dacă mai sunt fonduri europene, cel al Marelui Şlap Alb, simbolul purităţii naţionale. Poate nu ar fi rău nici un mic muzeu al figurilor de ceară, dedicat chelnerilor din salba de staţiuni de pe litoralul românesc. Delta nu mai e cazul să o salvăm, se ocupă bloggerii de ea, deocamdată. În plus, o eventuală catastrofă ecologică la probabilul proiect Roşia Montană o face deja irelevantă, la fel ca pe o mare parte a bazinului hidrografic al ţării.
Dar, iată o oportunitate unică de a intra cu fruntea sus pe poarta turismului cataclismic mondial şi de a deschide primul canal navigabil între Lacul de Cianură şi Lacul Razelm! Zicem Doamne fereşte! şi trecem la munţii noştri, care trebuie bine asfaltaţi, ca să nu se mai rătăcească urşii de vânători, mitocanii de jeepuri şi ecologiştii de munţii de gunoaie. După ce se amenajează parcări la Omu şi Moldoveanu, chiar că am scăpat de grija lor. Marile corporaţii responsabile social vor replanta păşunile alpine, vor începe împăduririle abuzive şi vor amenaja piste de biciclişti. E doar o chestiune de timp până când bicicliştii şi skaterii vor da primul preşedinte cu pantalonii cu turul jos şi manşetele prinse cu cleme, să nu se agaţe în lanţ. Se va construi şi prima pistă suspendată pentru biciclişti, trotinetişti şi skateboarderi, care va face legătura cu telegondola din Mamaia şi Transfăgărăşanul. România se va transforma în republică ecologistă, iar voluntariatul va deveni obligatoriu şi va fi trecut în nomenclatorul meseriilor, alături de alte kestii esenţiale, precum: aburitor plută sau scriitor vagoane. Ar mai fi casele vechi din marile oraşe, care împiedică dezvoltarea atâtor proiecte imobiliare cu faţade roşii, galbene, roz sau portocalii, în care ar trebui să se odihnească tinerii capitalişti ai ţării, după o zi de muncă în care fac totul să umple ţara de bănci, farmacii şi case de amanet, plus câteva catedrale mai încăpătoare, situate în apropierea mall-urilor, pentru un shopping binecuvântat.
Tot ei, mândria ţării, vor duce mai departe, la adăpostul termopanului şi al aerului condiţionat dat pe cel mai rece, lupta nedreaptă cu tot trecutul care ne împiedică în mersul neabătut spre orice direcţie a haosului oficial. Ei vor trebui să convingă ţăranii retrograzi să hrănească vacile cu lapte praf, pentru ca şi produsele de casă să aibă gustul cu care ne-au obişnuit lactatele naturale industriale. Tot lor le va reveni sarcina grea de a convinge populaţia că una din marile greşeli ale trecutului era aceea că lactatele se făceau şi din lapte sau că roşiile aveau chiar un gust dezgustător de roşie. Acest stigmat trebuie să dispară, iar noile generaţii trebuie să înveţe că chipsurile cu gust de cartofi au fost inventate de daci, iar manelele de romani. Şi că e normal ca salata de vinete de la magazin să conţină amidon de porumb. Cetăţeni, stăpâniţi-vă bucuria, e întradevăr vorba de amidon de casă, de la ţărani, luat de pe DN1, direct de la sursă.
Sper că suntem toţi de acord, nu e nimic de salvat aici, nu mai are sens să ne batem capul, aşa cum nu are sens nici încercarea de a salva Partidul Liberal de Crin Antonescu. Centrul vechi a fost salvat, mai rămâne doar să se legalizeze prostituţia. Caprele negre şi restul animalelor de trofeu trebuie salvate şi apoi împuşcate de nemţi, ca să fie treaba făcută bine, aşa cum îi place poporului însetat de perfecţiune.
Ar mai fi de salvat echipa Steaua de dictatorul Becali. Şi boborul de toţi cei care ne sfidează vorbind şi scriind corect. Şi de prostiile cu care sunt îndoctrinaţi copiii la şcoală, cum ar fi că limba română e singura care are un cuvânt pentru dor. Cu adevărat intraductibil este azi doar mânca-ţi-aş. Decât atât.
Recomandările noastre
