Miron Cozma şi un revoluţionar care a vrut patrimoniul CC al UTC, în miezul unui leşin la TV.

Ceremoniile prilejuite de Ziua Marinei au fost, ieri, îngroşate de un incident care l-a adus din nou în prim - plan pe fostul lider al minerilor, Miron Cozma. În timp ce striga alături de mai mulţi revoluţionari constănţeni lozinci anti-Băsescu printr-o portavoce, de pe faleza Cazinoului din Constanţa, jandarmii au intervenit pentru a-l îndepărta. În miezul busculadei create, Nicolae Mavrodin, lider al Blocului Revoluţionarilor din Constanţa, a fost separat de Miron Cozma de către mai mulţi jandarmi, luat pe sus şi târât către o dubă. Înainte de a fi urcat în duba jandarmeriei, acesta a leşinat şi a căzut pe trotuar, sub obiectivele camerelor de luat vederi. Mavrodin a fost ulterior transportat la spital.

Supărarea "Luceafărului"

Incidentul s-a produs în timp ce de la tribună se citea mesajul comun al ministrului Transportului şi al ministrului Apărării şi când şefului statului major al forţelor navale, amiral Aurel Popa, i se înmâna drapelul de luptă.

OPRIT. Mavrodin, înconjurat ieri de jandarmi FOTO: FERI PREDESCU

În urma incidentului, Cozma a declarat că o să-i dea în judecată pe preşedintele ţării, pe ministrul Apărării şi pe ministrul de Interne pentru că în România "dreptul de a-ţi exprima ideile este garantat". În urma evenimentului, ceremoniile de Ziua Marinei s-au încheiat mai devreme cu aproape o jumătate de oră.

Biografiile celor două personaje principale din timpul scenei leşinului de la Constanţa, intens mediatizate, conturează o serie de legături politice. Dacă Miron Cozma a devenit cunoscut drept unul dintre pionii importanţi ai mineriadelor, Nicolae Mavrodin susţine că e "membru simplu PSD" şi conduce o fundaţie care ar fi încercat să preia patrimoniul CC al UTC.

Presa a relatat că Fundaţia Naţională pentru Tineret – asociaţie condusă de Mavrodin - a apărut în 2002, ca urmaşă a Asociaţiei Tinerilor Re vo luţionari, înfiinţată în 1994. Schimbarea de nume s-ar fi petrecut pentru a beneficia de prevederile Legii 146/2002 şi pentru a prelua patrimoniul fostului UTC. Presa a mai relatat că Mavrodin ar fi beneficiat de la BCR, de fondurile UTC, aflate în trei conturi, în unul dintre ele aflându-se 3 miliarde de lei vechi.

TRECUT

Când nu dă ochii peste cap, Mavrodin conduce o fundaţie care a cochetat cu patrimoniul UTC

Partenerul de scandal al lui Miron Cozma, Nicolae Mavrodin, are 37 de ani. Spune că este membru PSD, vicepreşedinte al Blocului Naţional al Re vo luţionarilor (BNR) şi preşedintele Fundaţiei Naţionale pentru Tineret (FNT). Susţine că este cel mai tânăr dintre revoluţionari şi că avea 18 ani când a pus steagul României pe sediul Securităţii din Constanţa.

"Am coborât în beciul Securităţii şi am eliberat de acolo şase deţinuţi politici. Am carnet de revoluţionar, dar mă gândesc să îl rup, deşi nu ştiu dacă e bine. Dar aş renunţa la drepturile mele de revoluţionar pentru că nu sunt mulţumit de ceea ce se întâmplă în ţara asta", susţine Mavrodin.

Pe Miron Cozma l-a cunoscut "în urmă cu trei luni", prin intermediul unui prieten, la un meci de fotbal. I-ar fi "armonizat modul de gândire". "Ne-am întâlnit de câteva ori şi ne-am gândit să organizăm proteste paşnice împotriva preşedintelui, ba chiar să mergem să depunem un protest la Cotroceni, o documentaţie pentru suspendarea preşe dintelui", a explicat Mavrodin, pentru EVZ.

"Succesori pe nimic"

În 2002, asociaţia condusă de Mavrodin a promovat o lege prin care dorea preluarea patrimoniul fostului CC al UTC. Legea a fost promulgată, însă, în 2006, patrimoniul UTC dispăruse de mult, aşa că "am rămas succesori peste nimic", după cum s-a exprimat însuşi liderul asociaţiei.

Mavrodin se legitimează şi ca lider al Fundaţiei Europene pentru Tineret cu reprezentativitate în şapte state europene.

Revoluţionarul susţine că BNR, organizaţia din care face parte, este respinsă de alte asociaţii de revoluţionari, pe criterii politice. "George Costin de la Secretariatul de stat pentru revoluţionari încearcă să-i atragă pe 80% dintre ei în PDL", spune Mavrodin. Un alt motiv al "antipatiei" ar fi că "adevăraţii revoluţionari sunt cei certificaţi în 1991-1992 şi nu ăia după 2004- 2005". Mavrodin susţine că PSD i-ar fi propus să devină şeful Departamentului Naţional al Revoluţionarilor. "Dar nu am acceptat încă", spune acesta.

După încidentul de ieri, Nicolae Mavrodin a fost amendat cu 500 lei, pentru instigare şi tulburarea ordinii publice. Aceeaşi amendă pe care a primit-o Miron Cozma. "M-am întâlnit cu Miron Cozma de câteva ori şi ne-am gândit să organizăm proteste paşnice“ NICOLAE MAVRODIN, revoluţionar din Constanţa

PORTRET

Scurt traseu al "Luceafărului huilei" în penitenciar şi în libertate

Andrei Udişteanu

Supranumit "Luceafărul huilei" în urma unor tentative de a scrie poezie în penitenciar,

ISTORIE. Miron Cozma, în rol principal la Mineriade

Miron Cozma a fost, la fiecare apariţie publică, un personaj cel puţin exploziv. Metamorfozat din lider al ortacilor din trista perioadă a Mineriadelor într-un personaj monden, Cozma şi-a exprimat, după ieşirea din penitenciar, dorinţa de a intra în politică, de a înfiinţa un partid al muncitorilor şi de a deveni "primul preşedinte rocker" din istoria României.

Mondenităţile sau politica nu sunt însă punctele "forte" din biografia acestuia. Mineriada din 25 septembrie 1991 i-a adus o condamnare de 18 ani. În apărarea sa, fostul lider sindical din Valea Jiului a declarat, în repetate rânduri, că nu a fost decât o unealtă în mâinile lui Ion Iliescu. Urmările Mineriadelor au fost devastatoare şi sunt deja parte din istoria recentă: dincolo de victimele violenţelor fizice din acele zile, România s-a lovit în anii ce au urmat de reticenţa investitorilor străini şi de un val de plecări din ţară a mii de tineri dezamăgiţi de realitatea creată după Revoluţie.

Cozma şi politica

Legăturile Cozma-Iliescu nu sunt invizibile. După ce i-a mulţumit la Romexpo pentru "intervenţia" din 13-15 iunie 1990, Iliescu l-a graţiat pe liderul minerilor, în decembrie 2004, cu doar câteva zile înainte de încheierea mandatului de preşedinte. La presiunea societăţii civile, graţierea a fost totuşi revocată.

Miron Cozma a fost eliberat din închisoare pe 2 decembrie 2007. A primit însă interdicţie de a mai păşi vreodată prin Petroşani şi Bucureşti. La patru ani de la eliberare, căsătorit acum cu Marinela Niţu, Miron Cozma a declarat, la Braşov, în iunie 2011 - după o vizită la o expoziţie dedicată Mineriadelor - , că intenţionează să devină preşedintele României. "La Târgu-Jiu, de Ziua Naţională şi la mare, de Bobotează, lumea scanda «Domnul Cozma, preşedinte! ». Dacă asta se vrea, eu sunt hotărât să merg mai departe", s-a justificat Miron Cozma în presa locală.

Dacă popularitatea sa de acum, de când se află în libertate, poate fi pusă sub semnul întrebării, cea de care se bucura când se afla după graţii se conturează mult mai clar. O faţă mai puţin cunoscută a fostului lider al minerilor a fost dezvăluită, în septembrie 2007, de "Evenimentul zilei", în urma unei serii de interviuri cu o parte din foştii săi colegi de celulă.

Viaţa la penitenciar

Cozma ar fi avut, la penitenciarul Timişoara, un "sclav" în persoana unui deţinut mai tânăr, care, în schimbul ţigărilor şi a unor resturi de la masa "Luceafărului", îi spăla chiloţii şi-i ungea picioarele cu alifie.

Apoi, în timpul detenţiei de la Rahova, potrivit unui raport al Ministerului Justiţiei din acea perioadă, Cozma a stârnit un imens scandal, în urma căruia directorul penitenciarului a fost demis sub acuzaţii de tratament preferenţial. Raportul arăta că Miron Cozma batjocorea gardienii, că-i mai şi "atingea" ocazional, că îşi stabilea singur programul, că dădea telefoane fără vreo reţinere. Ulterior, la penitenciarul Craiova, îşi alesese, la cerere, un coleg de celulă, un anume Marian Florică, închis pentru omor în 1997. Acesta a descris programul lui Cozma: "Ne trezeam înainte de apel, la 7.00, şi ne culcam la 23.00-24.00. Mâncam numai de acasă. Aveam şi plimbare, două-trei ore. Spunea el că la plimbare trebuie să ieşi, ca să tragi aer curat în corp. Apoi jucam table, câte şapte-opt ore. Bătea în uşă şi spunea: «Vreau la cabinet!». Nu ştiu dacă dura cinci minute şi imediat îl ducea cineva la cabinet. «Vreau să vorbesc acasă!». Deci, tot timpul i s-au rezolvat problemele".

Lui Cozma îi plăcea muzica disco în penitenciar, lăsa televizorul deschis pe MTV în permanenţă. Asta între reprizele dedicate, cu religiozitate, poeziei. Colegul Florică a mai trasat, în acelaşi interviu, o secvenţă relevantă pentru felul în care era tratat fostul lider al minerilor în penitenciar. "La Revelionul 2004-2005 urlau deţinuţii, la miezul nopţii, vreo 100 de oameni, la geamuri: «Cozma! Cozma! Cozma!». Şi el le facea cu mâna de «Salut, băieţi!». Pentru că el tot timpul lua pachete de ţigări şi le arunca lor".