Liderii Zonei Euro presează Italia să adopte rapid un buget de austeritate pentru a nu ajunge în situaţia Greciei. Premierul italian şi ministrul de finante au însă divergenţe pe această temă.

A treia economie din Zona Euro riscă să fie atinsă de criza datoriilor suverane, iar apelurile la austeritate adresate Guvernului de la Roma s-au intensificat în ultimele zile.

Cu o datorie de aproape 1.900 de miliarde de euro (circa 120% din PIB), Italia îi îngrijorează atât pe investitori, cât şi pe liderii politici europeni. Un avertisment important a venit, la începutul săptămânii, din partea cancelarului german, Angela Merkel.

"Italia însăşi trebuie să trimită un semnal important, prin adoptarea unui buget care să răspundă nevoii de austeritate şi de consolidare" fiscală, a avertizat Angela Merkel luni, la Berlin, scrie publicaţia "EUObserver". Merkel s-a declarat totuşi încrezătoare în angajamentului premierului italian, Silvio Berlusconi, privind combaterea crizei datoriei.

Berlusconi îşi pune la punct ministrul de Finanţe

Angela Merkel a trecut, deocamdată, cu vederea neînţelegerile dintre Berlusconi şi ministrul de finanţe, Giulio Tremonti, care nu s-au pus încă de acord asupra unui aspect esenţial al pachetului de austeritate: cât de mult ar trebui strânsă cureaua.

Tremonti a propus scăderea cheltuielilor bugetare cu 48 de miliarde de euro în următorii trei ani şi reducerea la zero a deficitului bugetar de 3,9% din PIB până în anul 2014. Pentru a calma pieţele financiare, majoritatea din parlament şi opoziţia au ajuns, ieri, la o înţelegere privind accelerarea adoptării pachetului de austeritate adoptat de guvern pe 30 iunie, scrie France Presse.

Însuşi Silvio Berlusconi a făcut, tot ieri, un apel la unitate. Asta după ce, recent, sugerase că pachetul de austeritate nu are întreaga susţinere a Cabinetului său şi îl criticase pe ministrul de finanţe, Giulio Tremonti. Berlusconi spusese despre acesta că nu este "un jucător de echipă" şi că "vorbeşte doar pieţelor, care pe el îl consideră un geniu şi pe restul - cretini". Potrivit "Financial Times", mai mulţi miniştri iar fi cerut lui Tremonti să demisioneze, dar acesta a rezistat presiunilor.

Guvernul speră ca măsurile de reducere a deficitului bugetar să primească votul parlamentului până la începutul lunii viitoare, când senatorii şi deputaţii italieni intră în vacanţă. Adoptarea planului de austeritate de către Senat era prevăzută iniţial pentru 21 iulie, însă preşedintele Camerei Superioare, Renato Schifani, a indicat că va propune preşedinţilor grupurilor parlamentare să devanseze calendarul cu o săptămână.

"Cred că este necesar şi indispensabil să transmitem în străinătate un semnal de coeziune a ţării noastre şi este important ca planul de austeritate să fie votat până joi", a declarat Schifani.

1.900 de miliarde de euro este nivelul actual al datoriei Italiei, spre îngrijorarea investitorilor şi a pieţelor financiare.

REACŢII

Economii sub presiunea pieţelor

Directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde, a afirmat că problemele cu care se confruntă Italia au ca principală cauză presiunea pieţelor, invocată tot mai des şi de către autorităţile de la Roma.

Ministrul italian de externe, Franco Frattini, a mers chiar mai departe şi a denunţat un "atac pur speculativ" al pieţelor împotriva Italiei, într-un interviu apărut ieri în cotidianul "La Repubblica".

"Este un atac pur speculativ deoarece băncile noastre merg mai bine decât cele ale altor ţări, nu avem bula imobiliară spaniolă sau bula financiară irlandeză şi nu avem finanţele publice ale Greciei", a declarat Frattini.

La rândul său, ministrul economiei de la Madrid, Elena Salgado, a afirmat, ieri, că "nu este logic" ca Spania şi Italia să fie afectate de instabilitatea pieţelor, deoarece economiile acestor două state sunt "puternice şi diversificate", transmite France Presse.