Vămile măturate de mascaţi în urmă cu 5-6 luni n-a fost doar "anticorupţie făcută la televizor". Operaţiunea "Stop la şpagă în vămi" are un rezultat pe cât de neaşteptat, pe atât de concret: încasările la bugetul de stat, din accizele şi TVA-ul pe ţigări, au crescut spectaculos.
În mai 2011, contrabanda cu ţigări a ajuns la 11,8% din totalul consumului, în timp ce în ianuarie 2010, piaţa neagră reprezenta peste 36%. Diferenţa în accize înseamnă 726 milioane de euro. Cele trei mari companii producătoare de ţigarete din România au confirmat oficial că le-au crescut substanţial vânzările în primul semestru iar taxele plătite la stat au crescut cu 500 milioane de euro faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
În ianuarie 2010, fusese ridicată la rang de artă. La începutul anului trecut, contrabanda cu ţigări atinsese un maxim istoric: 36,2% din totalul pieţei româneşti. Practic, contrabanda preluase poziţia de lider de vânzări, devenind principalul jucător, devansând orice producător autohton. Două duşuri reci: arestările din vămi şi solicitarea expresă de a ridica nivelul încasărilor la bugetul de stat au pus în mişcare instituţiile statului român. Astfel a început prigoana împotriva contrabandiştilor. Ultimele cifre anunţate oficial, aferente lunii mai 2011, arată că din totalul ţigărilor vândute în România, 11,8% sunt de contrabandă. Reducerea traficului a însemnat o creştere a consumului de ţigări pe piaţa legală. În cifre seci, asta ar înseamnă că, prin reducerea contrabandei, încasările la bugetul de stat au crescut cu jumătate de miliard de euro într-un an şi jumătate. În 2010, “gaură" de 800 milioane de euro Potrivit statisticilor, în anul 2010, în România s-au fumat aproximativ 33 miliarde de ţigări, atât pe piaţa legală cât şi pe piaţa neagră. Adunate în pachete a câte 20 de ţigări, asta înseamnă un consum de 1,65 miliarde de pachete. La un preţ mediu de 11 lei, aceste pachete ar fi generat venituri totale de 4,3 miliarde de euro. Proporţional, dacă toate s-ar fi vândut pe piaţa legală, ar fi generat venituri la bugetul de stat de aproximativ 3,4 miliarde de euro. Şi asta deoarece 80% din preţul de vânzare al unui pachet înseamnă accize şi TVA pe care producătorii de tutun le varsă în vistieria statului. Dar, din cele 1,65 de miliarde de pachete de ţigări consumate în 2010, cel puţin 25% au fost comercializate pe piaţa neagră. Adică românii au fumat 412 milioane de pachete de ţigări de contrabandă. În bani, înseamnă că în 2010 traficul de ţigări a prejudiciat bugetul de stat cu aproximativ 800 de milioane de euro. Peste Prut, ţigările sunt de patru ori mai ieftine Regiunea de Nord Est a rămas principala poartă de intrare a ţigărilor de contrabandă. Potrivit unui studiu realizat de Novel Research, 31,9% din produsele de contrabandă provin din Republica Moldova. Explicaţia este una cât se poate de simplă: în Moldova de dincolo de Prut, preţul ţigărilor este extrem de mic. Luăm ca studiu de caz un pachet de ţigări Winston. La magazinele din Republica Moldova, un pachet se comercializează cu 2,25 lei româneşti. În România, acelaşi tip de ţigări costă 11,3 lei. O diferenţă fabuloasă. Pe asta mizează de fapt şi contrabandiştii. Spre exemplu, pachetul de Winston cumpărat cu 2,25 lei în R. Moldova este revândut, în piaţa Nicolina din Iaşi cu 9 lei. Diferenţa de 6,75 lei intră în buzunarele traficanţilor. Dar şi fumătorii români fac o afacere bună. La fiecare pachet, câştigă 2,3 lei. La un pachet pe zi, timp de 30 de zile, fumătorul economiseşte aproape 70 de lei dacă se alimentează cu ţigări de pe piaţa neagră. Concurs între instituţii: este la modă să prinzi contrabandişti Pe cât de multe verigi sunt în lanţul traficului de ţigări, pe atât de multe instituţii ale statului încearcă să-i prindă pe traficanţi. Poliţia de Frontieră, inspectorii vamali, Garda financiară, procurorii DIICOT, poliţia naţională şi poliţiile locale au atribuţiuni în stoparea fenomenului. A început o adevărată licitaţie între aceste instituţii, care dintre ele raportează capturi cât mai “grase". De exemplu, în primele cinci luni din 2011, Regionala de Vamă Iaşi (cuprinde judeţele Botoşani, Suceava, Iaşi, Vaslui, Neamţ şi Bacău) a confiscat 228.302 pachete de ţigări şi 53 de maşini. Dacă ţigările ar fi ajuns pe piaţa neagră, acestea fi adus în conturile traficanţilor 1,5 milioane de lei, echivalentul a aproape 400.000 de euro. Chiar şi aşa, potrivit studiului Novel Research, traficul cu ţigări în Regiunea Nord Est rămâne cel mai ridicat. Pentru luna mai 2011, Moldova ocupă primul loc privind dimensiunea contrabandei pe regiuni.
"80% din preţul ţigaretelor în România este reprezentat de valoarea combinată a accizei la tutun şi a TVA, ceea ce face ca orice produs de contrabandă consumat în ţară în detrimentul unuia cu taxele plătite să afecteze serios veniturile statului.“ Andrei Vasilescu, director Corporate Affairs la Philip Morris
VIAŢĂ DE CĂRĂUŞ Şomerii riscă pentru 3-4 salarii "Nu cred că vom reuşi vreodată să stopăm definitiv traficul cu ţigări", susţine procurorul Mircea Andreş, şeful DIICOT Timişoara. Anchetatorul explică: deşi câteva mari reţele de contrabandă au fost destructurate, micii traficanţi continuă să aducă ţigări din Serbia. Surse din cadrul anchetatorilor explică faptul că, de regulă, cărăuşii ţigărilor de contrabandă au un câştig foarte mare deoarece riscă cel mai mult. La un bax de ţigări transportat, cărăuşul câştigă câteva sute de euro. Este şi motivul pentru care în rândul acestora apar deseori şomeri sau oameni cu venituri extrem de mici. "Riscul e mare, dar face toţi banii: la un transport bun, dacă iese şi nu eşti prins, faci poate salariul pe câteva luni", mărturisea un tânăr care, ocazional, ajută la transportul ţigărilor ilicite. Un cartuş de ţigări se cumpără din Serbia cu 9,5 euro (95 de cenţi pachetul). Până să ajungă în România, preţul ţigărilor creşte de câteva ori. Cărăuşul care transportă clandestin marfa o vinde dealerului la un preţ deja dublu - de cel mult 1,75 de euro pachetul, iar dealerul o pune pe piaţă cu 2,25 de euro pachetul. (Georgeta Petrovici)
MICA CIUPEALĂ
A crescut preţul la negru
Dar cum îşi împart traficanţii câştigurile? Costel, aşa cum singur se prezintă, e ultima verigă din lanţul contrabandiştilor. Vinde ţigări aduse din R. Moldova în piaţa Nicolina din Iaşi. “Capacul meu e de 1 leu la pachet. Sunt a patra mână, iau pachetul cu 8 lei de la «furnizor» şi-l dau cu 9 lei. Vând între 30 şi 50 de pachete pe zi", a afirmat Costel. Adică, face pe lună, partea lui, între 1.000 şi 1.200 lei. Vinde ţigări de câteva luni, dar a învăţat mersul afacerii. La el are, zilnic, doar unul-două cartuşe.
Dacă le vinde pe toate, îşi mai aduce de-acasă. Niciodată însă nu are cantităţi importante, ca să nu-l prindă poliţia şi să-i ia marfa. Asta ar însemna o pagubă mare în bugetul lui. Lucrează şi pe comandă, la valori mari. Îi spui marca şi cantitatea şi el îţi spune când să vii s-o iei. “Am fost prins de câteva ori de poliţie şi amendat. Dar n-am ce face. Din asta trăiesc", a explicat el.
1.000 de lei/lună, afacere de "contrabandist"
Costel e arhetipul vânzătorului de la colţ de stradă. Dar, în spatele său lucrează, de regulă, o reţea bine închegată ai cărei membri obţin profituri uriaşe. O reţea stufoasă are, de regulă, cinci verigi: (1) moldoveanul care cumpără ţigările şi le trimite în România, (2) românul care le recepţionează, (3) cel ce le depozitează, (4) intermediarul de vânzări, (5) vânzătorul final. Dacă reţeaua este mai mică, un singur om poate îndeplini una sau mai multe din funcţiile traficanţilor.
În aceste condiţii este extrem de greu de calculat cât revine fiecărei verigi. Dar, se pot face aproximări. Dacă excludem vânzătorul final, care-şi ia 1 leu la fiecare pachet, reiese că celelalte verigi împart diferenţa de 5,75 de lei pe pachet. La 1.000 de pachete aduse în România, câştigul traficanţilor este de aproape 6.000 lei. La 8 transporturi pe lună, câştigul urcă ameţitor până la 46.000 lei, adică 11.000 de euro. Dacă reţeaua are 4 membri, câştigul fiecăruia bate spre 3.000 euro lunar. Asta da afacere!
Cartuşe aruncate peste Prut cu lanseta
Şi metodele de introducere a ţigărilor în ţară au devenit tot mai sofisticate, odată cu înăsprirea controalelor. “Una din cele mai folosite metode e cea a coletelor trimise peste râul Prut. De regulă, un cetăţean moldovean leagă de lansetă o sfoară. O lansează până pe celălalt mal unde se află un român. Acesta prinde sfoara şi dă drumul lansetei. Dar, de sfoară este legat coletul cu ţigări pe care-l trage la mal", a explicat Mihaela Lazăr, purtătorul de cuvânt al Poliţiei de Frontieră Iaşi.
Metodele sunt multiple: anvelope plutitoare pe Prut, sisteme de scripeţi cu câte un picior pe fiecare mal al Prutului, ţigări ascunse în maşini, în trenuri, în mâncare. La Galaţi a fost un caz extrem, cu un colet paraşutat dintr-un delta plan. Iar exemplele pot continua.
CITIŢI ŞI:
- Liderul sindical Vasile Marica, pomenit în dosarul "Corupţia la vamă"
- Corupție la vamă. Primele arestări
- "Corupţia la Vamă" face victime colaterale. Soţul unei vameşe a murit după ce a aflat că soţia i-a fost reţinută
Recomandările noastre
