În 1970, îţi puteai planifica vacanţa de vară din mai. Acum, îţi e de ajutor doar prognoza pe 10 zile.

Era fix 1 iulie când a început să ningă în Bucegi. S-au aşternut 15 centimetri de zăpadă. La aceeaşi dată, anul trecut, erau 15 grade Celsius. Cabanierul Ion Adămuţă nu s-a speriat de ninsoare cât de vremea din 2011.

"De vreo 15 ani nu a fost aşa frig. Anul trecut a fost mult mai cald. A nins abia la începutul lui septembrie", spune el. Luni, 4 iulie, a nins din nou în Bucegi. Şi nu numai pe vârful Omu, la 2.505 metri altitudine. A fost zăpadă şi la cabana Mălăieşti, la 1.720.

În condiţiile acestea, turiştii speriaţi de nesfârşitele coduri galbene de ploi au evitat zonele montane mai toată luna iunie. Dramă a fost şi pe litoral, unde rare au fost zilele de iunie în care s-a putut face plajă. La Mamaia, de pildă, au fost vreo 10 zile de plajă în toată luna iunie.

Potrivit datelor, cele mai călduroase zile la Mamaia au fost 23 şi 24 iunie, cu o maximă de 29 de grade. În ultimele 10 zile, 26 iunie - 5 iulie, cea mai ridicată temperatură a fost de 25 de grade. În aceste condiţii, adio baie în apa mării.

Însă s-a zis cu vara urâtă, se arată în Perspectiva meteorologică a intervalului iulie-septembrie 2011, publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie. Potrivit acestui document, publicat la 1 iulie, temperaturile medii lunare în iulie şi august vor fi "peste mediile multianuale la scara întregului teritoriu".

Cel mai cald va fi în est, sud-est şi vest. Se pare că se va putea merge la mare şi în septembrie, deoarece temperaturile de pe litoral vor rămâne ridicate.

Însă totul e aproximativ, atrage atenţia un specialist ANM. Potrivit acestuia, când ne planificăm vacanţa, putem avea încredere mare în prognoza pe cel mult 10 zile. Alt sfat, pentru anii ce vin, e să evitaţi luna iunie.

CIUDAT, DAR ADEVĂRAT

Încălzirea globală aduce mai multe furtuni şi zăpadă la 1 iulie

Deşi aşa a părut, iunie 2011 nu a fost o lună friguroasă, spune dr. Elena Mateescu, cercetător al Secţiei de Meteorologie dinamică, climatologie şi agrometeorologie a ANM.

Datele meteo susţin afirmaţia: temperatura medie a fost de 18,6 grade, în condiţiile în care valoarea medie multianuală este de 17,5 grade. Însă ceea ce a stricat socotelile a fost instabilitatea, mai exact ploile care, local, s-au transformat în vijelii.

"Percepţia că a fost mai rece derivă din faptul că perioada cu valori termice mai scăzute decât în mod obişnuit - cu averse de ploaie căzute în cantităţi mai mari, însoţite de intensificări ale vântului (local, cu aspect de vijelie) - a depăşit 7-8 zile consecutive, începând din 26 iunie şi până în 3 iulie", spune dr. Mateescu. Luna a fost favorabilă concediilor în intervalele 2-8 şi 18-25 iunie şi nefavorabilă în rest.

Concediul în iunie - mai ieftin, dar riscant

Deşi poate părea ciudat, zăpada din Bucegi şi desele vijelii (în Bucureşti au fost 10 zile de furtună) pot fi explicate prin fenomenul încălzirii globale. Acesta, spune dr. Mateescu, "a condus la creşterea frecvenţei şi intensităţii fenomenelor meteo extreme". Altfel spus, puteam avea într-o săptămână temperaturi mici, ploi torenţiale şi vijelii, iar în cea următoare caniculă severă şi zero precipitaţii.

Chiar şi făcând abstracţie de schimbarea climatică, iunie nu e genul de lună în care meteorologii şi-ar lua vacanţă. "Alternanţa zilelor însorite şi calde - cu valori termice ce pot atinge şi chiar depăşi 30 grade - cu perioade reci e o caracteristică a lunii iunie, atrage atenţia specialista ANM.

ROMÂNIA ŞI SCHIMBAREA CLIMATICĂ

+0,5 grade, primul pas spre dispariţia Deltei

"Are loc o tranziţie accelerată către o lume cu o climă mai caldă". Aceasta a fost concluzia Raportului de Evaluare elaborat în 2007 de Comitetul Interguvernamental privind Schimbarea Climatică. În cazul României, aceasta se traduce printr- o încălzire semnificativă în deceniul 2001-2010.

"În România, s-a înregistrat o creştere a temperaturii medii anuale a aerului cu aproximativ 0.4 - 0.6 C în intervalul 2001-2010 faţă de fiecare deceniu începând din 1961 şi până în prezent, încălziri semnificative semnalându- se îndeosebi în anotimpurile de iarnă şi vară", spune dr. Mateescu.

Deşi pare o diferenţă mică, nu este deloc aşa, cei trecuţi de 30 de ani îşi amintesc cât de aspre erau iernile de odinioară. Cauzele încălzirii globale sunt subiectul unei ample dezbateri în prezent, cele mai multe teorii "învinovăţind" de acest proces gazele cu efect de seră, un rezultat al industrializării galopante din ultimele decenii.

Certe sunt însă efectele: de la gheţarii care se topesc, la procese care au loc chiar în România. O simulare a Agenţiei Europene de Mediu arată că, dacă temperatura medie continuă să crească în acelaşi ritm, nivelul Mării Negre va creşte alarmant (Delta va fi inundată), vom pierde litoralul dintre Sulina şi Vama Veche, iar zonele deşertice vor domina vestul Olteniei şi sud-estul Banatului. Acest din urmă efect se face deja simţit.

INSTRUMENTE

Estimările meteorologilor pentru vara aceasta şi istoricul condiţiilor meteo în ultimii 15 ani te pot ghida în planificarea vacanţei

"Începând cu 5 iulie, vremea intră într-un proces de încălzire treptată", este vestea bună a Elenei Mateescu pentru românii care şi-au planificat concedii în perioada următoare. Cât ţine vremea bună? Sunt mari şanse să ne bucurăm de Soare până la jumătatea lui septembrie.

"Putem aprecia că în urmatoarele două luni de vară şi chiar în prima jumătate a lunii septembrie vom beneficia de zile frumoase şi însorite. În care perioade şi cât de lungi vor fi intervalele cu zile călduroase şi lipsite de precipitaţii, nu putem estima cu precizie", explică Mateescu.

Temperaturi ridicate în est, sud-est şi vest

Prognoza preluată de ANM vine de la Centrul European pentru Prognoza Vremii pe termen mediu (ECMWF). Şansele ca această prognoză să fie bună sunt de 65%.

Practic, estimarea garantează că temperatura lunară medie în estul, sud-estul şi vestul ţării va fi mai ridicată decât de obicei, iar precipitaţiile - mai scăzute. Dar nu poate prezice eventualele fenomene meteo extreme, cum ar fi vijeliile locale, de pildă.

Vacanţa perfectă: iulie pe litoral, 10 iulie - 10 august

la munte Statistic, având în vedere istoricul condiţiilor meteo din ultimii 15 ani (relevante, deoarece este o perioadă de intense schimbări climatice), sunt mai mari şanse de vreme frumoasă în august decât în iunie. Iar, în ceea ce priveşte luna iulie, este cea mai potrivită pentru vacanţe pe litoralul românesc.

Pentru munte, perioada cea mai prielnică este 10 iulie - 10 august, arată datele centralizate de siteul wunderground.com. Însă prognozele pe termen lung şi-au pierdut din preczizie odată cu fenomenul încălzirii globale, arată dr. Mateescu. Are şi un sfat.

Recomandarea ANM: prognoza pe "3-5, maximum 10 zile"

"Recomandăm prognoza pe scurtă (1 zi) şi medie durată (3-5 zile până la cel mult 10 zile), care pot surprinde episoade cu abateri semnificative de la mersul normal al vremii.

Chiar dacă, în mod obişnuit, planificarea concediilor ţine de un calendar pe termen lung, trebuie să încercăm să ne "adaptăm" şi din acest punct de vedere, vacanţele prelungite de weekend fiind de cele mai multe ori o alegere perfectă din punctul de vedere al vremii, cel puţin".

Deşi problematică, luna iunie nu a fost una rea pentru agricultură. "Nu au fost influenţe majore asupra proceselor de creştere la culturile agricole, acestea au evoluat în general în condiţii favorabile", spune Mateescu. Ar putea apărea însă probleme în iulie şi august, dacă arşiţa va depăşi cinci zile consecutive.