Numărul furturilor de componente de cale ferată a crescut cu 149% în primele trei luni ale anului. Sunt de patru ori mai multe cazuri faţă de acum cinci ani

Furturile de componente de cale ferată aduc anual statului prejudicii de zeci de milioane de lei şi determină întârzierea trenurilor cu zeci de minute. Se fură ca-n codru. De la şine la instalaţii şi cabluri de contact, nimic nu scapă românilor care îşi câştigă pâinea doar din valorificarea fierului vechi.

Doar în primele cinci luni ale anului au fost înregistrate 1.970 de cazuri de furt, respectiv câte 13 cazuri pe zi. Hoţii de fier vechi au lăsat infrastructura feroviară fără 24 de kilometri de cale ferată, patru kilometri de fir linie de contact, 360 de funii de legătură din cupru sau oţel, 1.000 componente din echipamente SCB.

Valoarea pierderilor a crescut de peste patru ori în cinci ani

În anii de creştere economică accelerată, numărul furturilor scăzuse simţitor. În 2008 s-au semnalat doar 1.111 infracţiuni, în scădere de la 2.336, în 2006. În ultimii cinci ani însă, valoarea pagubelor a crescut de peste patru ori, ajungând de la 4,2 milioane de lei, în 2006, la peste 18,7 milioane de lei, în 2010.

În primul an de criză, numărul românilor care îşi suplineau veniturile prin vânzarea de fier vechi a crescut considerabil, iar în 2010 se înregistrau deja cu 500 de cazuri mai mult decât în 2006. Potrivit şefului biroului de transporturi feroviare din cadrul Poli ţiei Române, comisarul şef Cătălin Udrea, creş terea numărului de români care trăiesc într-o sărăcie lucie şi care obţin venituri doar din valorificarea fierului vechi a înmulţit furturile.

Însă există şi alte cauze, de la întinderea foarte mare a infrastructurii feroviare, la reducerea numărului de angajaţi de la calea ferată şi până la neglijenţa muncitorilor de la CFR care lasă cablurile la vedere după o reparaţie. "Acum, reviziile instalaţiilor nu se mai fac zilnic, ci lunar şi trimestrial, astfel că multe dintre furturi sunt raportate cu întârziere", ne-a declarat comisarul şef Udrea. Potrivit acestuia, în primele trei luni ale anului 1.238 de persoane au fost cercetate pentru furtul componentelor de cale ferată.

Numărul de cazuri a crescut în primul trimestru al anului cu 149% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit şefului biroului de transporturi feroviare. În primele cinci luni ale anului, cele peste 1970 infracţiuni înregistrate au produs o pagubă de circa 13 milioane de lei.

Întârzieri de 135 de ore

Impactul acestor furturi nu se simte doar la nivelul bugetului companiei care are în administrare infrastructura feroviară, ci şi în orele de întârziere ale trenurilor. După limitările de viteză din cauza lucrărilor de construcţie, dispariţia componentelor sunt principalele cauze ale întârzierii trenurilor. Potrivit datelor CFR S.A, în primele trei luni ale anului furturile de componente de cale ferată a determinat întârzierea a 211 trenuri cu circa 135 de ore, întârzierea medie fiind de 38 de minute.

"Sport" european

"În majoritatea cazurilor de sustrageri şi distrugeri ale elementelor infrastructurii feroviare s-au produs perturbaţii majore în circulaţia şi manevra trenurilor", ne-a declarat Oana Brânzan, purtătorul de cuvânt al CFR S.A.

Potrivit acesteia, "lipsa circuitelor electrice sau a unor porţiuni din compunere, produsă prin întreruperea cablurilor şi conexiunilor, poate conduce la scurtcircuite şi sem na lizări false în cazul unor intervenţii neautorizate în instalaţii, fapt deosebit de periculos în circulaţia trenurilor. Lipsa componentelor din liniile în circulaţie poate conduce la închiderea liniilor pentru circulaţia feroviară, respectiv la deraieri şi/sau răsturnări ale materialului rulant".

România nu este singura ţară unde furtul de componente ale infrastructurii feroviare a ajuns un adevărat sport naţional. Fenomenul este răspândit pe întregul continent, ţări mult mai dezvoltate din punct de vedere economic şi al nivelului de trai raportând an de an pierderi importante din cauza hoţilor de componente.

Marea Britanie, Spania, Italia şi Bulgaria sunt alte state unde furtul de cupru de la calea ferată a luat amploare. În Italia au loc circa trei furturi pe zi, iar prejudiciul a depăşit anul trecut trei milioane de euro. În Marea Britanie, furtul de cabluri de cupru este cea de-a doua prioritate a poliţiei Transporturilor, după riscul de atentate teroriste, după ce anul trecut s-a înregistrat o creştere a numărului acestor infracţiuni cu 65% faţă de 2009. În Spania operează bande formate din spanioli, români sau bulgari specializate în acest tip de furt. Fenomenul afectează şi reţele de telefonie şi electrice.

COMBATERE

Amenzi aspre

Comercializarea de componente de cale ferată este pedepsită prin lege, pedepsele prevăzute fiind destul de aspre. Executivul a emis, în martie, o ordonanţă de urgenţă care interzice firmelor de colectare a fierului vechi să cumpere de la persoane fizice materiale utilizate în activitatea feroviară. Pentru încălcarea prevederii se aplică amenzi cuprinse între 20.000 şi 40.000 de lei, potrivit ordonanţei de urgenţă. De asemenea, firmele de fier vechi vor fi puse să achite către CFR S.A şi contravaloarea elementelor furate şi cumpărate de ele de la hoţii de fier vechi. CITIŢI ŞI:

• CFR: Licitaţie de peste 330 milioane de euro pentru tronsonul Coşlariu-Simeria
• CFR Marfă va concedia 3.000 de oameni în iulie