În multe cazuri, autorităţile locale ignoră avertismentele şi semnează contracte finanţate de UE fără a respecta legea, susţine preşedintele ANRMAP, Cristina Trăilă.

Într-un interviu acordat EVZ, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) vorbeşte despre faptul că autorităţile locale ignoră avizele date de această instituţie, sau de alte organisme de control, şi semnează contracte fără să ţină cont de prevederile legale. Mai mult, Trăilă arată câtă vină au şi Autorităţile de Management, dar şi celelalte instituţii de management al fondurilor europene, în ceea ce priveşte blocarea Axei2 a Programului Operaţional Regional (POR).

Şi pentru a stabili negru pe alb cine a greşit, aceasta a precizat că va începe în curând un control naţional privind contractele derulate cu finanţare europeană din toate domeniile: mediu, agricultură, infrastructură şi sănătate.

Evenimentul Zilei: Pe ce domenii s-au constatat nereguli mari? Au fost ele remediate? Cristina Trăilă: Au fost cazuri, atât la spitale, dar şi în celelalte domenii. Am aplicat amenzi, acolo unde am descoperit. Nu pot da o statistică în momentul de faţă, pentru că noi avem 18 agenţi constatatori la 18.000 de autorităţi contractante. Procedura de control se desfăşoară în timpul licitaţiei şi după încheierea contractelor. În timpul licitaţiei, inspectorii Unitatea pentru Coordonarea şi Verificarea Achiziţiilor Publice (UCVAP) participă la toate etapele licitaţiei. Ei atenţionează autoritatea contractantă. Când constată nereguli, inspectorii dau o notă intermediară în care e scris: "vezi că ai încălcat anumite reguli, remediază-le".

Iau autorităţile locale în considerare avertismentele inspectorilor care monitorizează derularea licitaţiilor sau ale ANRMAP-ului? Din păcate, de multe ori, observatorul este ignorat de autoritatea contractantă şi merge înainte cu procedura. Atunci, observatorul cere punctul de vedere al ANRMP. S-a întâmplat chiar şi după ce au avut punctul nostru de vedere autoritatea locală să meargă mai departe, fără să schimbe nimic. După încheiera contractului, ANRMAP poate merge în control, constată neregulile şi poate sancţiona încălcările legislative.

Acestea au fost motivele pentru care Comisia Europeană a cerut lămurirea procedurilor de control? Da, pentru că avem până şi decizii ale CNASC şi ale instanţelor diferite pe speţe similiare. Până în 2009, CNSC era în cu totul altă parte, ANRMAP nu funcţiona, iar UCVAP era ca şi inexistent. Acesta instituţii nici măcar nu îşi vorbeau. În acel an i-am pus la masă pe toţi şi primul lucru a fost să semnăm protocoale şi să colaborăm.

"Unii primari erau foarte bine documentaţi"

Dacă în 2011 instituţile de control, funcţionează bine, îşi fac treaba, ce s-a întâmplat? Auditul extern pe fondurile europene derulate prin POR a constat nereguli. Probleme sunt. Şi să ştiţi că nu dispar peste noapte. În octombrie 2010, instituţia noastră a avut o caravană în teritoriu şi s-a întâlnit cu toate autorităţile locale. Întâlnirea a fost extrem de utilă, atunci am realizat ce se întâmplă în teren. Unii primarii, care, de cele mai multe ori, chiar nu au experţi pe fonduri europene, erau foarte bine documentaţi, iar alţii se plângeau că nu au cum să mai suplimenteze posturile, aşa că se duc la un consultant şi fac ce zice acela. De la acei oameni am aflat că ADR-urile (Agenţiile pentru Dezvoltare Regională n.r.), organismele intermediare, APDRP-urile (Agenţiile de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit) şi CDR-urile (Consiliile pentru Dezvoltare n.r) ingnoră şi nu ascultă problemele autorităţilor locale. De exemplu, pe veşnica măsură 3.22 primarii spuneau că aceste organisme le cer documentaţiile de atribuire, înainte de începerea procedurilor, şi verifică actele patru sau şase luni. Iar, edilii au precizat că instituţiile au spus că ei dau banii, ei verifică. Asta, chiar dacă legea nu specifică aşa ceva. Ei fac modificări pe documentaţii. Undeva la Tulcea, Galaţi, chiar observatorii UCVAP mi-au spus că au fost situaţii în care aceste instituţii ridicau chiar şi ofertele depuse de firme în timpul procedurilor.

Conform legii, aceste organisme au voie să facă aşa ceva? Conform legii, nu au voie. Mai mult, celebrele manuale pe baza cărora se ghidează cei care fac achiziţii finanţate cu bani europeni nu se pot modifica. Asta spuneau chiar cei de la ADR-uri. Ei, eu am găsit manuale la a 11-a ediţie, modificate. Una este ce mesaj au transmis autorităţile de management, şi alta ce fac. Constatând toate aceste lucruri, am ajuns la Guvern, am discutat cu premierul, iar acesta a discutat în comitetul interministerial pe fonduri europene, unde i-a chemat pe toţi. Asta s-a întâmplat la începutul anului 2011. După această discuţie, în care premierul a fost foarte ferm, am demarat o consultare cu toate autorităţile de management şi cu autoritatea de audit. Am avut doi parteneri reali în această dicuţie, ACIS-ul (Autoritatea de Coordonare a Instrumentelor Structurale n.r.) şi Autoritatea de Audit.

Cum s-a concretizat această discuţie? În urma acestor discuţii, la care au participat permanent reprezentanţii DG Regio, au spus aşa cei de la UE: pentru că există, totuşi, această practică în sistem, să se facă un control după finalizarea procedurilor de achiziţie, AM-urile verifică paşii cum s-au încheiat aceste contracte. E firesc să fie aşa, ei dau banii. Însă pe fiecare moment de evaluare sunt în sistemul românesc anumite instituţii care au o anumită expertiză, şi pe care ar trebui să te bazezi. Totuşi, autorităţile de management au făcut de foarte multe ori controale. Gândiţi-vă că fondurile europene se derulează din 2007, fără ca nimeni să ştie nimic până în 2009, când am reorganizat instituţiile de control. Doar autorităţile locale au ştiut ce şi cum. Fie a existat o înţelegere, Dumnezeu ştie, de vreme ce timp de atâţia ani nu s-a spus nimic. Şi, atunci, în 2010, toate lucrurile s-au ridicat la suprafaţă. Trei luni am stat la masă şi am discutat cu toate instituţiile enumerate şi Comisia Europeană. Aceasta a zis aşa: haideţi să facem o listă unică de verificare pentru AM-uri, acolo unde nu intră UCVAP. Pentru că UCVAP a fost o creaţie a CE doar pentru România.

DECIZIE

Autorităţile locale, bune de plată Ar trebui AM-urile sau alte instituţii să controleze procedura de achiziţie, din moment ce UCVAP face acest lucru? Ori au ignorat să citească acea prevedere din Regulament, ori au citito, dar nu au înţeles-o. Cert este că există acolo. AM-urile verifică din 2007, deşi există UCVAP. Noi suntem singura ţară care avem control exante, pentru că aşa s-a decis cu cei de la DG Regio. Pentru că este mai bine să previi, decât să închei un contract. După semnarea unui contract cu încălcări faptul este consumat şi, dacă se constată neregului, se ajunge la corecţii financiare.

Putem spune că europenii au vrut să sufle şi în iaurt, când au decis să implementeze în România controlul ex-ante. Dacă există acest sistem, de ce am ajuns să fim pe la jumătatea topului european privind neregulile constate? Nu trebuia să fim pe ultimele locuri? UCVAP face rapoarte, recomandări. Autoritatea locală ascultă, apoi face cum vrea ea, aici este problema. Noi am modificat săptămâna trecută Ordonanţa privind achiziţiile publice şi ne-am asumat un plan de acţiune, pe care şi le-au asumat toate AM-urile. În acest plan s-a creat o listă unică de verificare, să ne coordonăm, ca şi instituţii de control. Astfel, va exista (...) unicul raport de verificare. Concluziile raportului apar pe prima pagină, chiar sub semnătura conducătorului unităţii, adică cel care semnează contractul: autoritatea locală, care îşi va asuma răspunderea pentru ce semnează. Această prevedere a fost cerută tot de Comisia Europeană. Astfel, nu se va mai plăti din banii contribuabilului neregulile din contracte.

Ce veţi face în următoarea perioadă, se vor intensifica controalele. În Teleorman s-au făcut controale? Din acest moment, vom începe un control tematic pe toate consiliile judeţene. Acest demers este necesar. Vom verifica tot ce înseamnă fonduri europene.În Teleorman nu am făcut controale pe fonduri europene, urmează să facem, inclusiv pe problemele ridicate de Comisie. Am fi făcut acest control de la început, dar nu avem decât 18 agenţi constatatori. În toate infogramele şi scrisorile care vin de la Comisia Europeană se cere întărirea ANRMAP-ului şi UCVP-ului. "Am găsit ghiduri după care se organizează licitaţiile la a 11-a ediţie, modificate. Conform legii, ele nu pot fi modificate.“ CRISTINA TRĂILĂ, preşedinte ANRMAP CONFLICT DE INTERESE

Trăilă: Sarasola a ridicat şi problema societăţilor de drumuri judeţene

EVZ: Aţi vorbit cu şefa DG Regio, Angel Martinez Sarasola? Cum vede situaţia de acolo? Este o persoană care realmente se dedică acestui demers. Sunt oameni care nu spun: nu ştiu, domnule ce să faceţi, descurcaţi-vă singuri. Ultima dată când m-am văzut eu cu ea a fost atunci când doamna Sarasola a venit special pentru proiectul privind elaborarea documentaţiilor standard. Ea a remarcat toate aceste inadvertenţe.

Aţi fost la masa la care şefa DG Regio a spus că sunt probleme şi chiar conflicte de interese, în ceea ce priveşte cheltuirea fondurilor europene? Atunci, Sarasola a întrebat unde este ANRMAP. Vreau să vă spun un alt lucru asupra căruia ne vom apleca, având în vedere dicuţiile cu cei de la Comisie. Acele celebre societăţi de drumuri judeţene. Înfiinţate de Consiile judeţene în anii ’90, acestea s-au transformat în societăţi pe acţiuni cu capital privat sau mai sunt în continuare în administrarea CJ-urilor. Şi, la acest tip de conflict de interese s-a referit Sarasola. Legat de sistemul de achiziţii publice, care ar trebui să furnizeze toate informaţiile, avem autorităţi contractante care nici măcar nu sunt înscrise în SEAP. Acum se face o statistică oficială. În ceea ce priveşte SEAP, acesta funcţionează foarte greu, ca să fiu diplomată. Ei nu au înţeles rolul lor de suport tehnic şi dau informaţii către terţe persoane, adică se căpuşează acest sistem. Avem un proiect comun cu Ministerul Comunicaţiilor de reorganizare a SEAP-ului. Da, Sarasola a spus că sunt probleme, că autorităţile nu-şi asumă răspunderea.

Cum stăm cu gradul de absorbţie a banilor europeni, din punct vedere al legalităţii cheltuirii lor? Depinde ce vrem. Vrem o absorbţie de 100%, dar cu multe încălcări ale legislaţiei, aşa cum a făcut Polonia. Trebuie să absorbim fondurile, dar fără neregului. De ce, pentru că, orice ban european cheltuit aiurea trebuie dat înapoi din bazunarul statului. Din păcate, am întâlnit situaţii în care reprezentanţii AM-urilor ziceau: haideţi să dăm corecţii financiare. Şi, targheturul lor era câte corecţii financiare au dat. Păi, aceia sunt bani româneşti. Ne facem singuri rău? Din câte ştiu eu, au fost corecţii financiare pe care le-am plătit într-un raport încheiat în 2010 şi de care nu am ştiut până în momentul de faţă. Partea română a acceptat toate aspectele reliefate de CE, fără să conteste ceva.

"Din acest moment, vom începe un control tematic pe toate Consiliile Judeţene şi pe toate domeniile.“ CRISTINA TRĂILĂ, preşedinte ANRMAP

• SCANDALUL BANILOR EUROPENI: Pe moşia lui Dragnea, UE şi-a pus mâinile-n cap
• România riscă să piardă 743 de milioane de euro
• Groapa lui Dragnea: 21 de milioane euro aruncaţi la gunoi
• Mafia locală ne costă aproape un miliard de euro
• Preşedinţii de judeţ, buni de plată la UE