Inspectorii de Integritate sunt "legaţi la mâini" de actuala legislaţie, reuşind să solicite confiscarea averilor nejustificabile ale ...11 români. Şi nici măcar aceste hotărâri nu sunt definitive.

11 – acesta este numărul persoanelor cărora Agenţia Naţională de Integritate (ANI) încearcă, încă de la înfiinţare, să le confişte averile nejustificabile. Motivul eşecului: alineatul 8 al articolului 44 din Constituţia României, care prevede "caracterul licit al averii se prezumă" şi faptul că instanţele interpretează, de regulă, că acest caracter este "absolut". În traducere, nu pot fi confiscate nici măcar averile care nu pot fi justificate.

Raportat la o populaţie de 22 de milioane, numărul românilor cercetaţi de ANI pe motiv că au dobândit averi nejustificabile – 11 – este de-a dreptul ridicol. Iar faptul că nici măcar acestora nu li s-a confiscat, încă, definitiv şi irevocabil, averea nejustificată este jenant.

Printre cei vizaţi se numără doi senatori, un deputat, câţiva poliţişti din "Lotul Argeş" (care eliberau premise de conducere pe bandă rulantă), fostul şef al Poliţiei Neamţ, deja celebrul Aurelian Vasea Şoric, dar şi consilierul local Adrian Simionescu, mai cunoscut opiniei publice sub numele de scenă "Adrian Copilul Minune".

Context intern şi extern

Acesta este contextul intern în care din proiectul de revizuire a Constituţiei a fost eliminată prevederea "caracterul licit al averii se prezumă", fiind păstrată doar formularea: "Averea dobândită licit nu poate fi confiscată".

Pe plan extern, Consiliul Uniunii Europene ne cere încă din 2007 să ne armonizăm legislaţia cu Decizia-cadru nr. 212/2006, care introduce conceptul de confiscare extinsă a averilor ce nu pot fi justificate.

Discuţia a fost deschisă şi de procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, cu ocazia prezentării Bilanţului pe 2011 al Ministerului Public: "Justiţia va fi într-adevăr eficientă atunci când un condamnat va pierde toate bunurile dobândite nelegal. O astfel de reglementare funcţionează deja în majoritatea statelor europene, iar Curtea de la Strasbourg a considerat-o ca fiind în concordanţă cu standardele în materia drepturilor omului. România trebuie să implementeze decizia- cadru nr. 212 a Consiliului Uniunii Europene referitoare la confiscarea extinsă nu doar pentru a ne îndeplini obligaţiile asumate ca stat comunitar, ci, în primul rând, pentru a răspunde unei nevoi sociale presante. Se întamplă de multe ori ca unui traficant de droguri să i se poată confisca doar sumele obţinute la ultima tranzacţie sau unui funcţionar corupt să i se confişte doar ultima mită şi să nu fie posibilă confiscarea averii pe care în mod vădit nu o putea obţine din venituri legale".

"Adi Minune" poate rămâne fără bani

Inspectorii de Integritate ar vrea să-i confişte lui "Adrian Copilul Minune" fix 104.265 euro, pe care manelistul – fost consilier local în comuna Ştefăneşti, din judeţul Ilfov, nu îi poate justifica. Totodată, ANI a sesizat organele abilitate, în cazul lui "Adi Minune" şi cu privire la mai multe tranzacţii bancare suspecte, de aproximativ 800.000 de euro.

Sume mai mari sunt menţionate în cazul poliţiştilor argeşeni arestaţi, pe motiv că eliberau premise de conducere falsificate: Codruţ Vlăsceanu – 2,3 milioane lei, 435.000 euro, Vasile Voinea – 900.000 lei, Traian Proca – 130.000 lei şi 65.000 euro, Daniel Zidaru – 60.000 de euro. ANI a câştigat la Curtea de Apel Piteşti, însă a pierdut la Curtea Supremă, astfel că dosarul se rejudecă.

Senatorul – fost rector universitar Dumitru Oprea nu poate să justifice 68.000 de euro, au stabilit inspectorii ANI, în vreme ce medicul-parlamentar Şerban Brădişteanu - 3,5 milioane de euro şi 400.000 de dolari americani. Fostul deputat Adrian Claudiu Pop are şi el "un plus" de 600.000 RON, faţă de veniturile oficial declarate. Fostul şef al Poliţiei Neamţ, Aurelian Vasea Şoric, nu poate justifica, la rându-i, 365.000 lei. Poate cel mai pestriţ este cazul unui fost director RADET, Gheorghe Dabela, căruia ANI vrea să-i confişte 3.000 RON, 56.000 de dolari americani, 8800 euro şi 190 tolarjev (monedă Slovenia), 20 kuna (Croaţia), 840.000 TL (Turcia) şi 11.900 HUF (Ungaria).

Niciunul dintre cazuri nu a fost, încă, soluţionat definitiv şi irevocabil de instanţele româneşti.

"O astfel de reglementare funcţionează deja în majoritatea statelor europene, iar Curtea de la Strasbourg a considerat-o ca fiind în concordanţă (...)" CODRUŢA KOVESI, procuror general al României

PROIECT

Ne inspirăm de la americani şi francezi

Controlul averilor mari nedeclarate în România se va face pe baza unor metode inspirate, în primul rând, de la americani, dar şi de la francezi. Astfel, Autoritatea Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a avut consultări pe acest subiect în special cu experţi de la Fiscul din SUA. Bogaţii care urmează a fi luaţi la puricat vor fi selectaţi pe baza unor criterii de risc la care lucrează acum cu specialişti americani, potrivit premierului Emil Boc.

El a declarat, recent, că această analiză de risc va identifica categoriile de persoane care trebuie verificate, "nu cu conotaţie politică sau de altă natură, de subiectivism, ci aşa cum se face în ştiinţă".

Pe de altă parte, EVZ a scris şi despre metodele prin care Fiscul german îi depistează pe cei care îşi ascund averile. Astfel, e suficientă o plângere ca să ia urma veniturilor nedeclarate ale unei persoane, dar nici tranzacţiile de pe Internet nu scapă neurmărite. Iar amenda pentru evaziunea fiscală comisă din neglijenţă poate ajunge la 50.000 de euro. În cazul unei evaziuni fiscale intenţionate, pedeapsa poate însemna închisoare de până la zece ani, ori o penalizare financiară. (Teodora Vasâlca-Cimpoi)