Patru străini care locuiesc în România vor organiza, la Urlaţi, o cursă ciclistă ce poartă numele de Maratonul Vinului. Cursa începe sâmbătă, 4 iunie, la ora 11.00.
Olandezii Richard Reese şi Marco Kind, belgianul Jan Glas şi britanicul Samuel Onn au decis să organizeze acest eveniment în urma participării la alte curse de mountain bike din România. "Cu toţii am participat la numeroase curse montane în România, începând cu anul 2005", a spus Onn, citat de Romania-Insider.com.
Cei patru au ales Urlaţi deoarece este "cel mai apropiat loc de Bucureşti cu dealuri numai bune de căţarat, iar priveliştea este pur şi simplu grozavă". Ei adaugă că zona Urlaţi ar putea fi o soluţie excelentă pentru cei care se tem de traficul de pe Valea Prahovei. Şi nu numai pentru ciclism, pentru turism în general. În cadrul Maratonului Vinului se vor desfăşura trei curse:
- una de maximum 10 kilometri, ideală pentru familii
- una de 30 de kilometri, cu 700 de metri diferenţă de nivel între punctul de plecare şi cel de sosire
- una de 55 de kilometri, cu 1.400 de metri diferenţă de nivel între plecare şi sosire
Participarea la cursa de 10 kilometri este gratuită, iar pentru cursa de 30 de kilometri, cât şi pentru cea de 55, se va plăti o taxă de 60 de lei. Banii strânşi vor fi donaţi. Mai multe detalii pot fi găsite pe site-ul competiţiei, maratonulvinului.ro. La o săptămână după această competiţie - sâmbătă, 11 iunie - va avea loc Maratonul Medieval de la Mediaş, o altă cursă ciclistă. Distanţa dintre Urlaţi şi Bucureşti este de aproximativ 85 de kilometri. Oraşul este situat pe Drumul Vinului, în regiunea viticolă Dealu Mare. Dacă tot sunteţi în zonă, puteţi vizita
- Casa Domnească din viile Brâncoveanului (localitatea Valea Crângului) - se pare că a fost una dintre reşedinţele lui Constantin Brâncoveanu
- Biserica din lemn Adormirea Maicii Domnului (localitatea Valea Seman)
- Complexul Bellu (este un conac donat Academiei Române în perioada interbelică. Deşi distrus de cutremurul din 1977, vă puteţi face o idee despre cum era viaţa la conac. S-a păstrat totuşi o frumoasă poartă de lemn lucrată în stil maramureşan. Tot aici se află un muzeu eclectic, care cuprinde atât porturi populare, cât şi artă orientată, dar şi o serie de obiecte folosite de-a lungul anilor în viticultură)
- Puţul Frumos (monument etnografic ridicat în 1862, de un localnic). Este o fântănă cu colac din piatră, cu cumpănă.
Recomandările noastre
