Ce jocuri piramidale sunt în spatele slujbelor de pe net
- Marian Păv ăla şc
- 25 mai 2011, 23:54
Mai multe persoane reclamă faptul că au fost păcălite cu joburi pe internet: ar fi trebuit doar să dea click-uri pe anumite site-uri pentru a primi bani. Câştigurile promise nu au ajuns însă la ei.
"Vrei să câştigi mulţi bani stând acasă. Poţi câştiga 70-100 de dolari pe săptămâna, pentru doar una-două ore de lucru pe zi. Pentru informaţii suplimentare, trimite un e-mail cu subiectul «Info» pe adresa de e-mail dxzyxyz4@yahoo.com. Jobul este valabil în toate oraşele şi pentru toate vârstele. Oferta (bonusuri/ avantaje): lucru de acasă, lucru cu internetul etc". Este tipul de anunţ căruia i-au căzut pradă mulţi români, care susţin că nu au primit banii câştigaţi şi chiar au plătit din buzunar pentru a avea şanse să primească sumele promise.
Îţi iei banii câştigaţi doar dacă plăteşti 4 dolari
"Am văzut acum vreo patru luni un astfel de anunţ pe internet. Eram într-o perioadă proastă, îmi pierdusem slujba şi nu prea găseam altceva, aşa că m-am decis să încerc să văd dacă pot câştiga un ban în plus la bugetul familiei", îşi aminteşte Radu Anghel.
Primul pas pentru "temerar" a fost să răspundă la adresa de e-mail din anunţ. "Mi-au fost trimise câteva instrucţiuni. Era vorba de un sistem piramidal. Trebuia să intru să fac click-uri pe câteva site-uri şi pentru asta aveam în contul virtual de pe un site 21 de dolari, însă pentru a intra în posesia banilor trebuia să mai adun alte câteva credite că să ajung la 26 de dolari, suma minimă care putea fi retrasă. Însă, pentru asta, trebuia să conving măcar vreo trei-patru prieteni care să intre şi ei pe site-uri şi să facă click-uri. Iar prietenii mei, la rândul lor, ar fi trebuit să convingă pe alţii. Altă variantă pentru a intra în posesia banilor era să plătesc trei-patru dolari pentru a lua creditele necesare pentru a scoate banii de pe site", ne-a mai explicat Radu.
Bucureşteanul a ales să plătească taxa de 4 dolari pentru a încasa suma de 26 de dolari. "Nu am primit banii câştigaţi niciodată", îşi spune năduful Radu.
Plătit pentru clickuri sau GDI
Schema în care şi-a pierdut bucureşteanul banii se numeşte Pay Per Click (Plată pentru clickuri) şi este unul dintre jocurile piramidale din lumea internetului.
Pentru a intra în posesia banilor fie trebuie să atragi alţi prieteni să facă click-uri, fie plăteşti câţiva euro pentru a acumula credit. Cu cât atragi mai mulţi prieteni în acest joc, cu atât speri la câştiguri mai mari, fapt ce conferă caracterul piramidal al sistemului.
"Am adunat suma minimă, am trimis mail, dar nu am primit banii", ne-a explicat şi Corina Bute, din Galaţi. În plus, în cazul în care cumperi credit şi ţi-ai completat contul bancar rişti să te trezeşti cu credite pe numele tău şi banii dispăruţi din cont. Printre site-urile de tipul PPC se regasesc: www.AWSurveys.com şi http://kindness80.webs.com.
Al doilea tip de jocuri piramidale care se ascund în spatele acestor anunţuri e numit GDI (Global Domain International). Pentru a avea parte de câştigurile mult dorite naivii sunt învăţaţi să plătească un abonament lunar de 10 dolari şi primesc în schimb un domeniu de internet, plus posibilitatea de a avea dreptul la un câştig ce atinge peste 3.000 de dolari pe lună.
Detaliat, fiecare participant primeşte câte un dolar pentru fiecare prieten atras în joc, dar şi pentru fiecare participant atras de prieteni. Paginile web de acest tip: www.afaceripro.ro, dar şi de site-uri care au extensia ".ws", ca de exemplul www.sellcare.ws.
La limita legii
Noile jocuri piramidale dau de furcă autorităţilor, care spun că este foarte dificil de demonstrat escrocheria. "Aceste sisteme sunt foarte greu de depistat. Iniţiatorii spun că sunt consilieri de imagine şi alte funcţii de tipul acesta. E o problemă care ne preocupă", ne explică Viorica Colgiu, director al Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorului Galaţi, unul din judeţele unde sunt prezente aceste sisteme piramidale.
Specialiştii din sectorul "Protecţiei Consumatorilor" cred că ar fi nevoie de sprijinul inspectoratelor de muncă. "Fiind vorba de oferte de muncă, situaţiile reclamate ar trebui aduse şi la cunostinţa inspectoratelor teritoriale de muncă", crede Mihai Titichi, avocat şi expert al Centrului European al Consumatorilor România. CITIŢI ŞI:
- Joburile pe net, alternativă la munca de birou
- Ţepe la muncă în străinătate, pe lefuri de 500 euro