Statul pregăteşte un proiect de comasare a exploataţiilor agricole, pe care vrea să le concesioneze mai apoi marilor investitori din domeniu.

România exploatează doar la jumătate de capacitate potenţialul său agricol. Numai 10% din terenuri sunt nelucrate, însă mai mult de jumătate din total sunt prea mici şi nu permit o exploatare eficientă.

Pornind de la un model olandez, statul vrea să treacă la comasarea terenurilor agricole, preluând în concesiune sau cumpărând suprafeţe de la proprietari, potrivit unui proiect al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Marile exploataţii astfel obţinute ar putea fi concesionate investitorilor. Instituţia cheie în tot acest proces ar trebui să fie Agenţia Domeniilor Statului, care ar juca rolul de "bancă de terenuri" spune Valeriu Tabără, ministrul agriculturii. "Dacă cadrul legislativ al ADS nu va permite folosirea agenţiei pentru acest scop, vom crea o instituţie separată", a spus oficialul, pentru EVZ.

Proiectul ministerului este într-un stadiu incipient. Valeriu Tabără crede că este fezabil, în ciuda dificultăţilor prin care trece în prezent bugetul. Instituţia responsabilă de comasarea terenurilor ar avea deja o bază de pornire, formată din fondul de terenuri al statului, ce ar putea fi dat spre concesiune. Banii astfel obţinuţi pot fi folosiţi pentru achiziţii sau concesionări de terenuri de la proprietari. "Important este să strângem aceste terenuri, să le catalogăm şi să vedem cum pot fi ele cât mai bine exploatate".

Cine mai e interesat de agricultură

Investitori italieni, francezi şi spanioli au luat terenuri agricole în exploatare, iar acum se vorbeşte despre investitori palestinieni care ar fi interesaţi să facă agricultură în România. Însă, spune Adrian Rădulescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, aceştia din urmă nu sunt interesaţi de agricultura primară. "Vor mai degrabă să se asigure că vor avea de unde să cumpere produse agricole pe termen lung. Cel mult, vor investi la noi în linii de prelucrare a legumelor şi fructelor", spune el.

Florin Istrate, preşedintele Agrostar, spune că o parte din terenuri ar putea fi date spre exploatare tinerilor. În prezent, ei primesc de la stat şi Uniunea Europeană ajutoare cuprinse între 10.000 şi 25.000 de euro dacă devin fermieri.

Interesul tinerilor pentru acest program este totuşi redus, doar jumătate din fondurile alocate în program fiind consumate. Potrivit lui Istrate, suma oferită ar putea urca până la 40.000 de euro în această toamnă. Şeful Agrostrar spune că, pentru a încuraja comasarea terenurilor, ar fi nevoie şi de programe sociale, cum ar fi includerea posibilităţii de pensionare timpurie pentru cei care nu mai pot lucra pământul, încurajându-i să-l arendeze.

PENALITĂŢI

În curând, amenda pe pârloagă

Legea privind penalităţile aplicate celor care nu îşi lucrează terenurile agricole ar putea apărea curând, potrivit declaraţiilor oficialilor.

Ministrul Valeriu Tabără spune că proiectul fost deja finalizat şi prevede aplicarea unor amenzi progresive, de la un an la altul. Amenda maximă ar putea ajunge la 300-400 de lei, în al treilea an de neexploatare a terenului. Eficienţa măsurii este însă discutabilă, în condiţiile în care proprietarii vor continua să primească subvenţii pentru terenul nelucrat, a căror valoare o depăşeşte chiar pe cea a amenzii. Subvenţia pentru un teren ajunge la 140 de euro pe hectar.

Cu toate acestea, Florin Istrate, şeful federaţiei Agrostar, spune că, în ultimul timp, controalele Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) s-au înteţit, iar mulţi din cei care lasă terenurile nelucrate nu au mai primit suvenţii de la stat.

Potrivit ministrului Valeriu Tabără, anunţarea măsurii privind introducerea în viitor a penalizărilor a fost eficientă: ritmul de arendare a terenurilor agricole a crescut în primele luni ale anului, raportat la perioada anterioară. Ministrul agriculturii spune că, în lunile care urmează, proiectul de lege privind instituirea amenzilor pentru terenurile nelucrate ar putea intra în dezbaterea comisiilor parlamentare.

"Avem alternativa fie de a-l aproba prin ordonanţă de urgenţă, fie de a-l supune votului parlamentului", a spus Valeriu Tabără.