Tânăra s-a documentat temeinic înainte să aleagă metoda prin care să-şi curme zilele. La noi, 25% dintre adolescenţi au gânduri de suicid şi unul din zece are o tentativă.

Dezamăgiri în dragoste, eşecul şcolar, depresia psihotică, atmosfera violentă din familie sau substanţele "spice" sunt principalele cauze pentru care tinerii din ziua de azi au tentative de suicid. În România, nu se poate vorbi de sinucideri colective, cum au fost cazuri în rândul unor secte din Occident. Cel mult de sinucideri "forţate" de singurul curent care are ca laitmotiv depresia: "Emo". Raluca Drăguşin, liceeana din Gorj care s-a sinucis acum cinci zile, şi-a planificat temeinic lugubrul plan. Tânăra tocmai ce terminase de citit un roman ale cărui personaje alcătuiau o familie de sinucigaşi: "Magazinul de sinucideri". Psihiatrul Gabriel Diaconu, specializat în sinucideri, spune că metoda aleasă de Raluca nu este specifică României şi că este extrem de frecventă în rândul femeilor din China rurală.

Frumuşică şi elevă de nota 10

Înainte de a pleca de acasă, Raluca Drăguşin le-a spus părinţilor că merge la o colegă să facă un referat pentru şcoală. În capul ei era deja coaptă ideea că vrea să-şi pună capăt zilelor. Seara, în jurul orei 22.00, cu ochii în lacrimi, la uşa părinţilor a venit colega Ralucăi să le spună că primise un mesaj pe mobil cum că planurile ei de sinucidere se vor împlini cât de curând. Până atunci nimic nu lăsase să se întrevadă gândurile ei morbide. Era frumuşică, o elevă eminentă şi tocmai ce primise o bursă la faimoasa universitate britanică Cambridge. Fata era de loc dintr-unul din cele mai sărace sate gorjene: Stoina. Patru zile mai târziu, cadavrul Ralucăi a fost zărit, de doi trecători, plutind în apele tulburi ale Jiului. Lucrătorii ISU Gorj au recuperat corpul fetei. Rucsacul pe care şi-l atârnase de gât era burduşit cu 10 kilograme de bolovani.

Îi plăcea Pink Floyd şi se îmbrăca în negru

Colegii o descriu, cu ochii în lacrimi, pe Raluca drept o fire introvertită şi foarte timidă, iar prietenii spun că, în ultimul timp, au văzut-o foarte deprimată şi că îşi făcea planuri cum că viaţa ei se va încheia la 40 de ani. Colegei de bancă i-a mărturisit că avea un plan de a se sinucide foarte bine pus la punct şi nimeni nu o va putea găsi. Îi plăcea muzica psihedelică a celor de Pink Floyd, de care se îndrăgostise în urmă cu aproximativ doi ani de zile. Pe pagina ei de Facebook, la capitolul muzică, se află imaginea de pe coperta celebrului LP "The Dark Side of the Moon". Raluca se îmbrăca în negru, cu accesorii de rockeriţă. Sora ei mărturiseşte că a observat o schimbare a vestimentaţiei, dar nu şi a comportamentului.

Pregătirea pentru moarte

Modul în care Raluca Drăguşin a ales să moară este total neobişnuit pentru România afirmă doctorul Gabriel Diaconu, psihiatru la clinica Mindcare, din Capitală.

"Faptul că s-a legat la gât înainte să se arunce este o alegere care denotă o documentare prealabilă! Această metodă este caracteristică Chinei rurale. Acolo, femeile se sinucid astfel după o dezonoare remarcabilă şi nu neapărat că suferă de o depresie sau de alte boli psihice", explică psihoterapeutul, care s-a format ca suicidolog în Canada.

Mesajul lăsat arată că fata n-a vrut să fie găsită

Un al doilea lucru remarcat de medic este vizavi de mesajul lăsat de tânără, unei colege, pe telefonul mobil. Mesajul este scris jumătate în engleză şi se continuă în limba română: "Tu vei fi mesagerul meu, draga mea. Probabil că mă vor căuta mai devreme sau mai târziu. Spune-le că m-am dus să-mi îndeplinesc planurile, adică sinuciderea. Să le spui şi că-mi pare rău, pentru ei. Mulţumesc!".

"Fata n-a vrut să fie găsită! Gestul a fost minuţios planificat, ceea ce ridică o întrebare ciudată sub aspectul intenţiei: «Unde au fost oamenii din jurul ei în perioada în care a gândit acel plan?»".

În situaţii de acest gen, indiferent dacă gestul a fost "tentat" sau "completat" familia află, de cele mai multe ori, printre ultimele. "Uneori, astfel de gesturi, în situaţii de depresie psihotică sau de alte tulburări psihotice, sunt gândite ca o formă de dialog cu familia! Iacă-tă, familia trebuie îngrijită în perioada asta, fiindcă este foarte dureros cu atât mai mult cu cât oamenii îi incriminează indirect pentru faptul că un membru al familiei a murit fără ca ei să fi făcut ceva. Dacă te uiţi la toate sinuciderile mediatizate din România, membrii familiei sunt stigmatizaţi!", explică dr. Diaconu.

Eşecul amoros, depresia, mediul familial violent şi etnobotanicele

Medicul e de părere că, la profilul de vârstâ şi de sex al tinerei, sunt şanse foarte mari ca suicidul să fie rezultatul unei dezamăgiri în dragoste, reală sau doar percepută. Este de notorietate că, la noi, numărul sinuciderilor în rândul tinerilor a crescut exponenţial.

"O analiză recentă arată că un sfert din adolescenţi au gânduri cronice de suicid şi că unul din zece a încercat să se omoare. Faţă de media naţională, este de o sută de ori mai frecvent!".

Psihiatrul spune că, în afară de eşecul amoros, un al doilea motiv foarte important şi cel mai puţin tratat este boala depresivă majoră, care e cauzată la tineri de eşec relaţional sau şcolar. Un al treilea motiv este traiul într-un mediu familial violent, cu unul dintre părinţi alcoolic şi agresiv. Divorţul părinţilor sau moartea unui bunic care a avut rolul de părinte pot constitui şi acestea cauzele unul posibil suicid. La final, Gabriel Diaconu aduce în discuţie şi o cauză mai recentă a suicidului în rândul tineretului: "Nu în ultimul rând, consumul de «spice» (n.r. – etnobotanice) este un factor important în pasul care îi impinge pe tineri să se omoare".

ULTIMA CARTE

Raluca şi-a "cumpărat" moartea din "Magazinul de sinucideri"

Ultima carte pe care o citise Raluca, "Magazinul de Sinucideri", a fost găsită în garsoniera din Târgu Jiu, locuinţa pe care o împărţea împreună cu o mătuşă şi o verişoară.

"Un exerciţiu de umor negru extrem de reuşit. O carte proaspătă, dar erudită; lucidă, dar optimistă; satirică, dar revigorantă", este caracterizată într-o cronică apărută în "Le Magazine Litteraire".

Ziarul francez Le Point spune că e "o lectură care te va înviora şi îţi va ridica moralul". Povestea romanului se petrece în viitorul îndepărtat, în "Oraşul Religiilor Dispărute", unde singura speranţă de a evada din derizoriu cotidian se găseşte în "Magazinul de Sinucideri" al familiei Tuvache. Membrii familiei, toţi cu numele unor sinucigaşi celebri, sunt de părere că viaţa e plină de deziluzii şi trebuie curmată cât mai urgent. În magazin sunt prezentate toate modalităţile care să facă "cinste" sinucigaşului: decoruri şi costume de harakiri, cocteiluri letale sau peşti otrăvitori. Cu timpul, sumbrul magazin se transformă într-un loc vesel şi plin de optimism.

ALTE CAZURI

În ultimii ani, problemele şcolare, certurile familiale sau lipsa părinţilor plecaţi să muncească în străinătate, i-au împins pe copii la sinucidere

În 2009, la jumătatea lunii mai, fiica preşedintelui Ligii Minerilor din Rovinari, Constantin Creţan, a înghiţit 150 de pastile pentru că luase nota 7 la teza de limba română. Fata, în vârstă de 13 ani, a murit după ce a stat două zile în comă.

În luna noiembrie a aceluiaşi an, Remus Niţoi, în vârstă de doar 11 ani, s-a aruncat în gol de la 40 de metri. Copilul, elev în clasa a cincea, era extrem de supărat din cauză că în catalog avea doar note de 3 la matematică. Mama lui îl încuraja şi îi spunea că nu o să rămână corigent, în timp ce, potrivit bunicului, tatăl său, plecat la munca în Italia, îl mustra mereu la telefon din cauza notele mici.

Victimele muncii în străinătate

Exodul românilor în străinătate a născut şi câteva tragedii printre cei 60.000 de copii, care au fost lăsaţi singuri acasă, în grija bunicilor sau a prietenilor. În urmă cu trei ani, cazul unui copil de 12 ani, din Argeş, care s-a spânzurat, a tulburat o ţară întreagă. Rudele spuneau că puştiul era o fire foarte sensibilă şi că nu suporta că mama sa va pleca în Italia şi va rămâne singur cu tatăl său vitreg.

Un alt copil, din Iaşi, în vârstă de doar 10 ani, s-a spânzurat pentru că nu a mai suportat să stea departe de mama sa, plecată la muncă în străinătate. În aceeaşi zi, învăţătoarea l-a surprins în timp ce căuta cu insistenţă pe Atlas, Italia, ţara în care muncea mama sa.

În luna mai 2008, o tragedie cumplită a avut loc în cartierul bucureştean Pantelimon. Andrada, o fetiţă în vârstă de 12 ani, s-a aruncat în gol de la etajul 10. "Mamă, te rog iartă-mă pentru tot răul pe care ţi l-am făcut. Ştiu că sunt o povară pentru tine, de asta fac asta", a scris tânăra în biletul de adio pe care i l-a lăsat mamei. De câţiva ani, părinţii erau despărţiţi, iar colegii spuneau că a avut un iubit mai mare decât ea care a părăsit-o. Un alt aspect important era că tânăra era o adeptă a curentului "Emo".

Tentativă de suicid "Emo"

Pe 29 septembrie, 2009, un tânăr de 16 ani, s-a pus de acord să se sinucidă în acelaşi timp cu o fată de 17 ani, din Serbia. Ambii erau adepţi ai curentului "Emo".

Înţelegerea presupunea ca, dacă timp de mai multe zile băiatul nu mai dădea niciun semn de viaţă, tânăra sârboaică să se sinucidă. După ce a dispărut de acasă, băiatul a fost descoperit plimbându-se în stare de inconştienţă pe străzile Sibiului. Luase pastile şi substanţe toxice, dar medicii au reuşit să-l salveze. Prin intermediul Interpolului, tânăra din Belgrad a fost găsită exact în momentul în care se pregătea să se împuşte cu arma tatălui său, poliţist.

"EMO"

Generaţia tinerilor sensibili s-a domolit

Până anul trecut, cele mai mediatizate cazuri de sinucideri în rândul tinerilor erau cele ale puştilor care aderau la curentul "Emo". Cei care îmbrăţişau acest trend se îmbrăcau şi îşi vopseau unghiile în negru, o parte dintre ei se machiau, aveau tunsori extravagante şi îşi făceau numeroase piercing-uri. Psihologii au observat că tinerii care aderau la acest fenomen vorbeau foarte des despre moarte, aveau numeroase stări anxioase şi spuneau că "depresia trebuie trăită la maximum".

Această formă de manifestare a adolescenţilor a luat naştere la începutul anilor `90, fiind considerată o ramură îndepărtată a muzicii rock. Formaţiile care promovează muzica "Emo" au melodii cu versuri care tratează teme de la iubiri destrămate, până la credinţe religioase. ANTURAJ. Curentul „Emo”, care induce ideea că depresia trebuie trăită la maximum, a făcut câteva victime printre tineri FOTO: SHUTTERSTOCK