Ionuţ Dumitru: Ieşirea din recesiune este una „tehnică”

Ionuţ Dumitru: Ieşirea din recesiune este una „tehnică”

Creşterea PIB pentru două trimestre  consecutive  pentru evaluarea ieşirii din  recesiune  este un criteriu fără un fundament economic foarte solid, fiind mai degrabă unul convenţional, statistic.

„Cifrele  de  creştere  economica  din  primul  trimestru  sunt  în linie cu aşteptările  noastre. După creşterea economica de 0.1% în trimestrul patru din 2010 faţă de  trimestrul trei 2010 înregistrată în România, am înregistrat şi în trimestrul 1 2011  o creştere economică trimestrială pozitiva de 0.6%, ceea ce ar putea însemna  o  iesire "tehnica" din recesiune”, precizează Ionuţ Dumitru, economist şef al Raiffeisen Bank. Nu  se  poate  contesta  faptul  că  activitatea  economică  în  România a înregistrat  o  recuperare  în  ultimele  luni, însă  este de anticipat ca această  revenire  să  fie  una  graduală şi relativ înceată, adaugă Dumitru. „Cred însă că proclamarea  cu  tărie a iesirii din recesiune pe baza celor două trimestre de creştere  economică încă modestă şi alimentarea aşteptarilor că acest lucru ne  va  permite să creştem cheltuielile sociale şi poate chiar să scădem şi taxele poate fi extrem de periculoasă”, susţine economistul şef al Raiffeisen Bank. În situaţia de faţă, România are nevoie de o atitudine  rezervat-optimistă, prudenţă  şi  de transmiterea  unor mesaje realiste.   Realitatea  este  ca Romania  nu  şi-a  încheiat  programul  de consolidare fiscală, având în vedere că deficitul  bugetar trebuie  redus sub 3% din PIB în 2012,  de  la 6.5% din PIB în 2010. „Suntem abia la jumatatea drumului şi o creştere economică de 1.5% în 2011 şi în jur de 3.5% în 2012, aşa cum arată prognozele  în  acest moment, nu ne vor permite creşterea nivelului de trai prea rapid,  dacă  vrem  ca acest  lucru să se producă în mod sustenabil”, precizează Dumitru. De asemenea, trebuie precizat că măsurile  de ajustare adoptate deja în sectorul bugetar ne-au poziţionat pe o traiectorie de consolidare fiscală, care însă nu  s-a incheiat, iar reversarea acestora nu ar face decât să ne abată de la această traiectorie şi chiar să ne plaseze din  nou pe o traiectorie nesustenabila.