Dacă Bucureștiul ar fi lovit de un dezsatru natural, angajații de la Interne ar stabili cu greu ordinea publică, iar medicii nu vor face față tututor cazurilor medicale, potrivit unui Plan întocmit de autoritățile bucureștene.

Consiliul General al Capitalei supune spre aprobare, astăzi, „Planul Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare gestionării situaţiilor de urgenţă pe anul 2011”, plan care se întocmeşte şi dezbate anual de către autorităţi. 

Concret, este vorba despre un plan de protecţie civilă în cazul unor calamităţi, şi despre modalitatea în care diferite autorităţi ale statului sunt pregătire să acţioneze.

La prima vedere, preocuparea pentru astfel de probleme a celor care au întocmit planul a fost cel puţin superficială, în condiţiile în care la capitolul „materialele necesare” a fost solicitat cerut un  necesar de 10 bucăţi de mănuşi de cauciuc sau 35 de lanterne portabile. Mai mult, unele instituţii nu au reacţionat în nici un fel pentru a-şi aduce contribuţia în caz de necesitate.

Puţini pompieri, poliţişti şi medici

Potrivit acestui aplan, cea mai mare problemă ar fi în cazul în care angajaţii Ministerului de Interne ar trebui să intervină pentru menţinerea şi restabilirea ordinii publice. Asta pentru că angajaţii de care ministerul dispune ar asigurare numai 20% dintre cazuri. Iar îngrijiri medicale de specialitate ar putea primi, în situaţii limită, numai 71,76% dintre bucureşteni.

Ar putea fi o mare problemă şi în cazul în care ar fi nevoie de personal specializat pentru neutralizarea materialeleor periculoase, cum este cazul poliţiştilor de la Serviciile de Pirotehnic, unde gradul de eficienţă ar fi de 50 94%.

Şi în cazul localizării şi stingerii incendiilor este nevoie de personal, întrucât numărul pompierilor care ar putea acţiona în situaţii de urgenţă asigură doar 72, 56% din necesar, ca şi în cazul căutării, descarcerării şi salvării persoanelor, unde gradul de asigurare cu personal este de 62,24%. 

Aşadar, resursele umane necesare gestionării situaţiilor de urgenţă ridică o serioasă problemă, întrucât numărul total al funcţiilor de sprijin este de 53,31%.

10 bucăţi de mănuşi de cauciuc, 35 de lanterne

Planul prevede ca în cazul situaţiilor de urgenţă să fie achiziţionate diverse materiale de strict necesar.

Autorităţile au considerat că este nevoie de 35 de bucăţi de măşti contra gazelor, 35 de lanterne portabile, 35 de pachete individual de pansamente, 15 bucăţi de sticlărie de laborator, 27 de cutii de mănuşi de unică folosinţă, 10 bucăţi de mănuşi de cauciuc, 141 de telefoane mobile, 800 de staţii de emisie-recepţie, cinci drujbe, 16 bărci pneumatice, şi altele.  

Primăria Capitalei, nepăsătoare

Cele mai multe instituţii ale statului nu au făcut un plan pentru a acţiona în caz de nevoie. Este cazul Primăriei Capitalei, Primăriei sectoarelor, 2, 5 şi 6, Poliţiei Locale a Municipiului Bucureşti, cazul Distrigaz Sud reţelele Bucureşti, S.C. Enel S.A., Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale, Societatea Naţională de Cruce Roşie a României, Direcţia de Sănătate Publică şi altele.

În alte cazuri, instituţiile au răspuns că nu au buget aprobat. Este cazul Inspectoratului Şcolar al Municipiului bucureşti sau Direcţia pentru Agriculturi şi Dezvoltare Rurală Bucureşti. Unele instituţii au răspuns că nu există buget sau că nu au fonduri pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă.

Iar, Administraţia Naţională a Rezervelor de stat şi Probleme Speciale- SPS Bucureşti a răspuns că nu are buget propriu, ca şi centrul Militar Zonal Bucureşti.