Statele din zona euro nu vor în rândurile lor un partener necompetitiv, iar autorităţile române nu doresc încă să renunţe la forţa cursului de schimb şi a dobânzii de referinţă.

Guvernul României a renunţat la termenul de 1 ianuarie 2015, prevăzut până acum pentru aderarea la zona euro, potrivit noului program de convergenţă, care va fi transmis la Bruxelles. Valentin Lazea, economistul-şef al BNR, ne-a declarat că termenul nu mai este menţinut de autorităţi şi că, dacă intrăm în mecanismul european al ratelor de schimb în 2013-2014, vom adera la zona euro în anii 2016-2017. În noul program de convergenţă, Guvernul a avansat doar intervalul 2013-2014 pentru intrarea in mecanismul european al ratelor de schimb ERM-II, care va dura cel puţin doi ani, relatează Hotnews.ro, care citează agenţia Mediafax.

"Având în vedere necesitatea continuării reformelor structurale menite să crească flexibilitatea economiei româneşti şi capacitatea acesteia de a face faţă eventualelor şocuri asimetrice, se apreciază că moneda naţională va putea intra în mecanismul ratei de schimb II (ERM II) în perspectiva anilor 2013-2014", se arată în documentul oficial.

Orice stat care doreşte să treacă de la moneda naţională la cea europeană trebuie să îndeplinească cinci condiţii. Este vorba despre anumite plafoane pentru inflaţie, dobânzile titlurilor de stat pe termen lung, cursul valutar, deficitul bugetar şi datoria publică.

România nu e competitivă

Deşi unele criterii sunt deja îndeplinite de România, inflaţia şi deficitul bugetar sunt departe de ţintele stabilite prin Tratatul de la Maastricht. Deocamdată, niciun membru al Guvernului nu a anunţat public amânarea aderării la zona euro.

Însă motivele pentru care s-a luat această decizie sunt multiple şi ţin atât de noi, cât şi de statele din zona euro. Analistul financiar Bogdan Baltazar consideră că autorităţile noastre preferă să câştige timp pentru a îndeplini criteriile de adoptare a monedei unice europene. Până renunţăm la leu, BNR mai poate influenţa economia prin cursul valutar şi creditarea prin dobânda de politică monetară, precizează Baltazar.

Analistul economic Ilie Şerbănescu adaugă la cele două avantaje şi pe cel al inflaţiei, prin care acum mai pot fi corectate dezechilibrele din economie. El spune că România este un stat necompetitiv, de care economiile competitive din zona euro nu au nevoie. Mai mult, Ilie Şerbănescu merge mai departe şi spune că este puţin probabil ca, după experienţa Greciei, Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană să mai accepte extinderea zonei euro în state "care contează". El spune că nici Ungaria, nici Cehia şi nici Polonia nu doresc să adere la euro.

În ceea ce priveşte România, se încearcă deja "dezeurizarea" economiei, altfel spus curăţarea economiei de euro, inclusiv prin intenţia de limitare a creditului în valută, anunţată de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, adaugă analistul economic.

Condiţiile pentru adoptarea euro, conform Tratatului de la Maastricht

• Inflaţie (%, medie anuală) < 1,5 puncte peste media celor mai performanţi trei membri UE
• Dobânzi pe termen lung (% pe an) < 2 puncte peste media celor mai performanţi trei membri UE din perspectiva stabilităţii preţurilor
• Deficitul bugetar (% din PIB) < 3
• Datoria publică (% din PIB) < 60
• Cursul de schimb leu-euro Variaţie de +/- 15%

Sursa: BNR

CE PIERDEM ŞI CE CÂŞTIGĂM

Bogdan Baltazar: "Amânarea nu are consecinţe dramatice"

Este bine să aderăm la zona euro atunci când suntem pregătiţi, spune analistul financiar Bogdan Baltazar, într-un interviu pentru EVZ. În opinia sa, România ar putea adopta moneda europeană în 2016, însă deocamdată autorităţile noastre au preferat să poată influenţa economia prin cursul de schimb şi dobânda de referinţă.

EVZ: Ce efect are amânarea adoptării euro asupra României? Bogdan Baltazar: Aici sunt păreri diferite. Unii spun că e bine să ne păstrăm pârghiuţele acestea precum cursul de schimb, rata dobânzii de politică monetară pentru a influenţa creditarea.

Pe de altă parte, zona euro impune o disciplină sporită, lipseşte banca centrală de pârghiile acestea destul de importante cu care poate acţiona asupra economiei, creditului şi cursului. Euro ar fi impus o anumită disciplină sporită şi o anumită securitate.

Nu cred că sunt consecinţe dramatice din cauza amânării. Dacă ne încadrăm în condiţiile din mecanismul cursului de schimb în 2014, am adera la euro în 2016, ceea ce eu cred că e destul de posibil.

Ce beneficii se amână? Se amână beneficiul unei discipline şi al intrării într-o zonă cu politici bine determinate la care am participa şi noi, cu supremaţia Băncii Centrale Europene în problemele importante. BNR îi rămân rezervele, mai are nişte pârghii. Dar pierde două pârghii importante, cursul de schimb şi dobânda de referinţă, care devine dobânda BCE pentru euro, fapt ce ar fi însemna credite mai ieftine în euro.

Credeţi că amânarea este un semnal din afară că economia României nu este pregătită, sau noi ne ferim să intrăm? Mai degrabă ei nu ne vor, sau noi nu vrem? Ei au stabilit nişte criterii dintre care multe le îndeplinim. Dacă noi am avea voinţa politică să intrăm, îndeplinind condiţiile economice şi monetare, nu cred că s-ar opune. Dar cred că noi am dorit să mai păstrăm inde pendenţa unor pârghii.

Spuneaţi că 2016 este un termen realist. Credeţi că, până atunci, vom îndeplini criteriile privind inflaţia şi deficitul bugetar? Cu deficitul bugetar va trebui să ne încadrăm, nu avem ce face, trebuie să ne adunăm. Şi cu inflaţia, BNR a stabilit o ţintă de 2-4% pentru 2012. Sigur că factorii de decizie, inclusiv BNR, nu se grăbesc, e foarte constrângător. Eu aş zice că pentru evoluţia României, ar fi mai bine să fim părtaşi la moneda unică europeană, când suntem pregătiţi