Cei care au început de Alzheimer uită date recente, au frecvent lapsusuri, îşi rătăcesc lucrurile în locuri nepotrivite şi chiar uită să se mai spele.

Tulburările de memorie sunt un proces firesc al îmbătrânirii, însă atunci când afectează cu adevărat calitatea vieţii, nu se mai justifică. Dacă un membru al familei uită des întâmplările recente, trece brusc de la o stare la alta, uită cuvinte de bază sau uită să se mai îngrijească, în contrast cu "omul care era odată", poate fi un semnal de alarmă că trebuie dus la un consult medical.

"Boala în sine debutează în jurul vârstei de 55-60 de ani, la femei, iar la bărbaţi, după 60 de ani, în jurul vârstei de pensionare. Simptomele "uşoare" apar însă mult mai devreme, în intervalul de vârstă 40-50 de ani", atrage atenţia dr. Luiza Spiru, şeful Clinicii pentru Longevitate şi Prevenţie în Îmbătrânirea Cerebrală "Ana Aslan International", care analizează mai jos principalele simptome timpurii ale bolii.

Şapte manifestări frecvente

Pierderea memoriei. Persoanele predispuse la Alzheimer încep să uite experienţe sau date recente, dar "deapănă" cu precizie întâmplări din trecut.

"Oricine poate uita pe moment detalii dintr-o conversaţie recentă, pe care şi le reamintesc mai târziu, însă persoanelor cu început de demenţă li se şterg din memorie pentru totdeauna", spune medicul. Repetiţii supărătoare. Persoanele cu început de Alzheimer repetă aceleaşi povestiri, cuvânt cu cuvânt, şi pun mereu aceleaşi întrebări.

Lapsusuri. Deşi este natural să ne scape pe moment un cuvânt sau altul, "persoanele predispuse la Alzheimer se chinuiesc să-şi amintească chiar şi cuvinte din vocabularul de bază". Labilitate. Cei care au început de Alzheimer îşi pot schimba brusc comportamentul, devenind din senin nervoase şi furioase. "Brusc renunţă la activităţile care odată le făceau plăcere şi devin suspicioşi cu ceilalţi membri ai familiei", adaugă medicul. Dezorientare şi confuzie. Persoanele cu început de demenţă se pot pierde uşor în locuri pe care altădată le cunoşteau în detaliu, precum cartierul în care trăiesc. Lipsa igienei. Uneori, acesta este semnul cel mai vizibil în cazul bolnavilor cu început de Alzheimer. Persoane care se îmbrăcau fără cusur acum pot fi văzute cu haine pătate, murdare. Comportament ciudat. Toată lumea uită unde şi-a lăsat cheile din când în când, însă bolnavii cu risc de Alzheimer sau alte forme de demenţă îşi uită lucrurile în locuri total nepotrivite, cum ar fi periuţa de dinţi în frigider sau sticla de lapte în dulapul din baie.

"Pe lângă aceste simptome, trebuie luate în calcul pierderile în greutate fără motiv (5 kg în şase luni) şi tremurul discret al extremităţilor", adaugă medicul Luiza Spiru. Tratamentul "bate" istoricul familial de boală

Semnalele timpurii de boală nu trebuie ignorate, întrucât singura şansă de a nu dezvolta boala propriu-zisă este medicaţia corespunzătoare şi evaluările periodice.

Există trei tipuri de investigaţii cu ajutorul cărora poate fi depistată boala din timp:

• examen clinic (medicul pune pacientului întrebări ca să-i testeze funcţia mentală, memoria pe termen scurt cu precădere),
• investigaţii imagistice (examen computer tomograf, RMN) şi
• markeri biologici, predictivi.

"Netratată la timp, rata de conversie către Alzheimer şi alte demenţe este de 12-50% la fiecare doi-cinci ani", explică medicul.

O persoană cu istoric de Alzheimer în familie are un risc cu 70% mai mare decât ceilalţi să dezvolte la rându-i boala, însă, "chiar şi acest segment îşi poate ţine boala în frâu dacă este diagnosticată precoce, tratată ţintit şi monitorizată", subliniază medicul.

AMELIORARE

Exerciţii uşoare şi sarcini în gospodărie

Persoanele cu manifestrări specifice Alzheimerului nu trebuie marginalizate. Din contră, au nevoie de un exerciţiu mental continuu şi trebuie responsabilizate atât cât este posibil: sarcini în gospodărie, îngrijirea copiilor etc.

Studiile au arătat că mişcarea fizică moderată, plimbările în ritm alert şi dansul îi ajută pe bolnavi să se împace cu simptomele demenţei. Cercetătorii britanici spun că mişcarea îmbunătăţeşte somnul, dar şi circulaţia sângelui la nivel cerebral, prevenind atrofierea şi degenerarea creirului, principala cauză a demenţei.