Democratul are şanse să fie reales, au declarat pentru EVZ analiştii americani. El ar putea fi însă ajutat de "profilul modest" al contracandidatului republican.

Preşedintele Barack Obama are în prezent 50 la sută şanse să câştige un al doilea mandat la Casa Albă, au comentat pentru EVZ analiştii politici americani, la o săptămână după ce liderul democrat şi-a anunţat candidatura pentru prezidenţialele din toamna anului viitor. El riscă să obţină însă o victorie fără glorie, deoarece ar putea reprezenta, în noiembrie 2012, răul cel mai mic pentru electoratul din Statele Unite în comparaţie cu rivalul său republican, subliniază aceştia.

Într-un material video postat pe site-ul său de campanie, Obama cheamă americanii să se mobilizeze la fel ca în 2008. "Campania tocmai a început. Deschidem birouri, despachetăm cutii şi începem un dialog cu susţinători ca voi pentru a ne ajuta să ne modelăm drumul spre victorie. 2012 începe acum", îi anunţă preşedintele pe sus ţinătorii săi.

Start din pole-position

"În acest moment, preşedintele are doar jumătate din şanse să fie reales. În consecinţă, rezultatul final în noiembrie 2012 poate fi atât unul pozitiv, cât şi unul negativ", a declarat Sean Foreman, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Barry din Miami Shores, Florida.

"Principalul avantaj pe care Obama îl are acum este că, până în acest moment, nici unul dintre candidaţii republicani anunţaţi nu este văzut ca un favorit în cursa de anul viitor. Actuala echipă de republicani care iau în calcul să candideze fie nu suscită niciun interes la nivelul electoratului, fie aduc cu ei un bagaj politic şi chiar personal negativ. Astfel că Obama ar putea fi răul cel mai mic pentru alegătorul american în 2012", a subliniat analistul.

La rândul său, Sergio Bustos, editor politic la cotidianul "Miami Herald", crede că preşedintele porneşte în cursa pentru un al doilea mandat cu un avantaj net faţă de rivalul său republican, oricare ar fi acesta. "Preşedintele în funcţie are mereu un avantaj în acest context. Mai întâi de toate, el beneficiază de o expunere mediatică superioară, orice ar face şi oriunde s-ar duce şi, mai mult, dă şi tonul dezbaterilor electorale în funcţie de agenda sa", explică jurnalistul.

Pe cine mizează Obama

Profesorul Foreman susţine că, înainte de confruntarea propriu- zisă cu contracandidatul republican, Obama trebuie să gestioneze o altă problemă. "Una din principalele provocări pentru Barack Obama este mobilizarea susţinătorilor săi, astfel încât aceştia să voteze în număr la fel de mare aşa cum au făcut-o în 2008. Preşedintele va trebui să îi inspire din nou", afirmă acesta.

Baza electoratului democrat îi rămâne fidelă actualului pre - şedinte, apreciază Foreman. Obama mai poate miza pe o bună parte dintre alegătorii democraţi moderaţi şi pe cei independenţi, aceştia din urmă cu un cuvânt greu de spus în scrutinul din noiembrie 2008, când au înclinat, practic, balanţa în favoarea sa.

Dacă momentan segmentul democrat al electoratului nu îi ridică probleme lui Obama, alegătorii independenţi sunt acum mai greu de stăpânit, susţine Sergio Bustos. "Alegătorului independent nu îi convin reforma sistemului de asigurări de sănătate şi modul în care sunt gestionate cele două conflicte externe în care Statele Unite sunt implicate - Irak şi Afganistan - la care se adaugă şi contribuţia la campania militară din Libia. Pe de altă parte, dacă revenim la chestiunea economică, o componentă importantă a viitoarei campanii electorale, mulţi americani sunt nemulţumiţi de eforturile administraţiei democrate pentru reducerea şomajului şi gestionarea valului de executări silite", adaugă jurnalistul.

Situaţia economică, subiectul dominant al campaniei de dinaintea alegerilor parţiale de anul trecut, a fost de altfel şi principala cauză pentru care democraţii au pierdut controlul Camerei Reprezentanţilor.

Mai popular decât Bush şi Clinton

Preşedintele a fost criticat de opozanţii săi pentru că s-a grăbit să-şi lanseze candidatura întrun moment în care, atât pe plan intern, cât şi extern, rămân multe probleme de rezolvat. Alţii au văzut în acest calendar semnele unei lupte electorale mult mai crâncene decât acum trei ani.

În realitate, consideră profesorul Foreman, motivul pentru care Obama a ales să-şi lanseze devreme candidatura este strâns legat de chestiuni organizatorice, precum eforturile de strângere de fonduri pentru campanie. Analiştii americani se aşteaptă ca echipa de campanie a preşedintelui democrat, care va fi condusă de la cartierul general din Chicago de Jim Messina, fost consilier la Casa Albă, să adune în conturile sale până la un miliard de dolari, faţă de cele 750 de milioane strânse în campania din 2008.

Un sondaj realizat în martie de institutul Pew dezvăluie că Barack Obama are şanse considerabile să fie reales în funcţia de preşedinte. Circa 47 la sută dintre cei chestionaţi au declarat că sunt dispuşi să-i dea votul liderului democrat la alegerile de anul viitor, în timp ce 37 la sută au precizat că îl vor susţine pe candidatul republican, oricare ar fi acesta.

Cota de popularitate a liderului de la Casa Albă, cu 20 de luni înaintea prezidenţialelor, este astfel mai mare decât cea a foştilor preşedinţi Bill Clinton şi George W. Bush, în acelaşi moment al mandatului. Ambii au fost realeşi în funcţie.

750 de milioane de dolari a strâns echipa de campanie a lui Obama în 2008. Un miliard este obiectivul pentru prezidenţialele din 2012

"Principala provocare la adresa lui Obama la alegerile din 2012 va fi mobilizarea electoratului său în aceeaşi măsură ca în 2008.", SEAN FOREMAN, profesor de ştiinţe politice

POLITICĂ EXTERNĂ

Europa de Est nu este pe "radarul" candidaţilor

Răsăritul Europei îşi va găsi cu greu loc în dezbaterile electorale care vor urma în Statele Unite, susţin cei doi analişti contactaţi de EVZ. "Din păcate, nu cred că Europa de Est va apărea pe ecranul radar al politicienilor americani. Regiunea poate deveni subiect de campanie doar în cazul unei crizei majore. Statele Unite sunt acum concentrate pe Orientul Mijlociu şi, mai nou, pe Africa", a subliniat Foreman.

"Singura discuţie unde regiunea est-europeană ar mai putea fi menţionată ar fi o dezbatere despre vigoarea şi rolul Alianţei Nord-Atlantice. Deci, indiferent de viitorul locatar de la Casa Albă, politica privind Europa de Est va rămâne, cel mai probabil, neschimbată", a adăugat analistul.

Sergio Bustos crede că, deşi Obama are o imagine externă mai bună decât a oricărui candidat republican cu care se va confrunta, el va fi foarte atent la următoarele mişcări pe care le va face în domeniul politicii externe după incursiunea în criza libiană. "Obama este atât de preocupat acum de Orientul Mijlociu încât Europa de Est rămâne în afara razei sale vizuale. Asta nu e neapărat un lucru rău pentru el, pentru că îi poate conserva imaginea bună pe care o are pe plan extern", a mai precizat jurnalistul de la "Miami Herald".

Cel mai probabil, discuţiile de politică externă se vor axa pe subiectul retragerii din Afganistan, programată să înceapă în această vară, relaţiile cu lumea arabă în contextul valului de revolte din regiune şi ascensiunea economică a Chinei, o temă vehiculată şi în campania dinaintea parţialelor din noiembrie.

Mulţi analişti susţin că, dacă republicanii au câştigat alegerile parţiale în noiembrie 2010 graţie unei agende dominate de probleme interne, Obama ar putea reduce din acest decalaj anul viitor dacă vine cu o politică externă mult mai bine conturată. Şovăiala arătată de Casa Albă pe fondul revoltelor din Egipt şi atitudinea precaută privind operaţiunile din Libia subliniază tot mai mult necesitatea unei politici externe mai coerente.

"Obama este preocupat de Orientul Mijlociu, Europa de Est rămâne în afara razei sale vizuale.", SERGIO BUSTOS, editor politic "Miami Herald"

OPOZIŢIA

Partidul Republican - listă lungă de candidaţi, nici un competitor puternic

În tabăra republicană, agitaţia este mult mai intensă decât la democraţi. Printre cei vehiculaţi ca posibili candidaţi în alegerile interne ale partidului se numără o mulţime de "foşti". Astfel, primii care şi-au anunţat oficial intrarea în cursă sunt fostul guvernator al statului Minnesota, Tim Pawlenty, şi fostul guvernator al statului Massachusetts, Mitt Romney, acesta din urmă un protagonist al competiţiei interne din 2008, care s-a încheiat cu candidatura lui John McCain.

Printre posibilii contracandidaţi pentru nominalizarea republicană se numără fostul preşedintele al Camerei Reprezentanţilor, Newt Gingrich, fostul senator de Pennsylvania, Rick Santorum, fostul guvernator al Arkansas, Mick Huckabee, fostul guvernator al statului Florida, Jeb Bush, fostul guvernator al statului Alaska şi partenera lui McCain în tandemul prezidenţial din 2008, Sarah Palin; oamenii de afaceri Herman Cain - acesta din urmă susţinut de mişcarea conservatoare Tea Party - şi Donald Trump, alături de ambasadorul american la Beijing aflat la final de mandat, John Huntsman.

În acest moment, Romney este, potrivit sondajelor, favorit în cursa internă republicană. Romney este însă criticat în interiorul partidului pentru o serie de reforme liberale adoptate pe vremea când administra statul din nord-estul ţării.

Tea Party veghează

Cu cât candidaţii republicani vor fi mai numeroşi cu atât lupta internă va fi mai accerbă. Atacurile reciproce pentru departajare care vor urma, cel mai probabil, nu vor face decât să îl ajute pe Obama, susţin analiştii americani.

Republicanii trebuie să mai ia în calcul şi un alt aspect - agenda mişcării conservatoare Tea Party. "La fel ca la alegerile parţiale din noiembrie 2010, Tea Party va avea un cuvânt greu de spus şi anul viitor. Tea Party deja trasează agenda politică a Partidului Republican", a declarat Sergio Bustos, făcând referire la dezbaterile din Congresul american privind reducerea cheltuielilor publice.

"În acest moment, americanii sunt furioşi. Furioşi pe multe din lucrurile care se petrec în jurul lor. Din acest motiv Tea Party supraveghează îndeaproape Partidul Republican pentru a se asigura că două din revendicările sale majore, un aparat guvernamental redus şi cheltuieli publice diminuate, sunt pe agenda partidului", a adăugat jurnalistul american.

Analiştii cred însă că Partidul Republican trebuia să profite de succesul obţinut în alegerile parţiale din 2010, când mesajul său a fost captat de populaţie, şi de slăbiciunea politică de moment a preşedintelui Obama pentru a scoate la înaintare un contracandidat care să fi atras atunci de partea sa o bună parte din popularitatea formaţiunii. Multitudinea de evenimente, pe plan intern şi internaţional, îngreunează acum misiunea candidaţilor republicani. OPOZIŢIE. Tea Party va avea un cuvânt greu de spus şi în 2012 FOTO: REUTERS