Un preot care este deopotrivă regizor şi actor pune în scenă, la Timişoara, un spectacol la care participă Mitropolia Banatului, Teatrul Naţional şi Opera Română. "Manole" va fi jucat duminică, în sala mare a Naţionalului timişorean, de la ora 19.00, cu prilejul comemorării a 50 de ani de la moartea lui Lucian Blaga.
Evenimentul are loc din dorinţa expresă a mitropolitului Banatului, ÎPS Nicolae, iar invitatul special este Dorli (Ana Dorica), fiica marelui scriitor Lucian Blaga. "Este un proiect mai vechi, dorit de ÎPS Nicolae, Mitropolitul Banatului care, cu ocazia marilor sărbători creştine – Paştele şi Crăciunul – intenţionează să refacă, din punct de vedere instituţional, legătura dintre Biserica Ortodoxă şi spaţiul cultural şi social românesc. Astfel, dacă premiera spectacolului se calează pe sărbătoarea de Florii, cel de-al doilea spectacol va avea loc în 17 decembrie, ziua de doliu a Timişoarei", explică Codruţa Popov, secretarul literar al teatrului timişorean. Absolvent deopotrivă de Teologie şi Teatru, părintele Pleşa a fost, în 2003, primul regizor din lume care a reuşit să transforme un penitenciar de maximă siguranţă într-o scenă de teatru pentru public civil. S-a întâmplat la Timişoara, cu ocazia Studentfest-ului, acum fix opt ani. La secţiunea "teatru" urma să fie jucată "Ispitirea lui Iuda" de Giovanni Papini, însă actorul principal, un tânăr atunci de 21 de ani, Miodrag Stojanovici, fusese închis pentru trafic şi consum de stupefiante cu numai două săptpămâni mai devreme. Cu o energie ieşită din comun, Pleşa a reuşit atunci să deschidă porţile penitenciarului pentru ca studentul lui să se poată "salva" pe scenă. La invitaţia ÎPS Nicolae au răspuns naistul Gheorghe Zamfir şi actorul Dorel Vişan, cărora li se alătură în distribuţie artiştii Operei Naţionale Române Timişoara, membrii coralei Contrast, ansamblul folcloric studenţesc "Doina Timişului", balerine şi actori. Acest proiect deschide un nou program al Teatrului Naţional Timişoara –"Împreună", dedicat colaborării cu diversele comunităţi religioase, etnice şi sociale care au definit dintotdeauna caracterul multicultural şi multietnic al Timişoarei, prin proiecte comune cu centre culturale, comunitare, religioase şi sociale.