Cartea lansată de un filosof britanic este structurată asemănător Bibliei şi conţine o Geneză newtoniană şi un decalog laic.

Un profesor de filosofie britanic a reunit într-o carte texte ale marilor gânditori şi filosofi ai lumi, ca o alternativă la Biblie destinată ateilor şi nu numai.

"Biblia umanistă" (în original The Good Book: A Humanist Bible) a văzut lumina tiparului luna aceasta şi este rezultatul mai multor decenii de selecţie atentă a filosofului A.C. Grayling, profesor la Birkbeck College, în cadrul Universităţii din Londra, cuprinzând în cele peste 600 de pagini peste 1000 de texte reprezentative ale unor filosofi, scriiori, poeţi, texte tradiţionale sau fragmente din lucrări ştiinţifice.

Mărul atracţiei, în loc de cel al discordiei

În încercarea de a face cartea cât mai uşor de lecturat şi de înţeles, Grayling a aranjat paginile "Bibilei umaniste" într-un mod asemănător Bibliei, cu cîte două coloane de text pe pagină, şi a structurat volumul în cărţi, capitole - primul fiind intitula chiar Geneza - şi versete. Mai mult, cartea este scrisă într-o engleză care transcende epocile.

Ca şi povestea biblică, volumul debutează cu o scenă petrecută într-o grădină, numai că în loc de Adam şi Eva, Geneza lui Grayling îl invocă pe Isaac Newton, geniul care a pus în evidenţă legea atracţiei universale.

"Căderea unui fruct de pe ram a născut întrebarea despre adevărata natură a lucrurilor", spune primul psalm al "Bibliei umaniste".

"Newton a văzut în grădina sa ceea ce nimeni nu văzuse până atunci: că mărul atrage Pământul în aceeaşi măsură în care Pământul atrage mărul, cu o forţă a naturală cu acţiune reciprocă şi care cuprinde toate lucrurile într-o unificatoare îmbrăţişare", spune în continuare textul.

Ultimul capitol al Bibliei Umaniste alcătuieşte o versiune ateistă a Celor Zece porunci: "Iubeşte cu adevărat, caută ceea ce este pozitiv, nu face rău altora, gândeşte pentru tine însuţi, fii responsabil, respectă natura, fă tot ce poţi, fii informat, fii blând, fii curajos. Încearcă cu adevărat."

Un ateu de catifea

Grayling, care s-a aflat în turneu de promovare a cărţii sale în Statele Unite, a fost supranumit "un ateu de catifea", sau "o faţă acceptabilă a ateismului", spre deosebire de mai vehemenţii scriitori anti-religioşi ca Richard Dawkins sau Christopher Hitchens, cărora le este prieten.

Potrivit, CNN, Grayling a fost frământat pe parcursul carierei universitare de întrebarea "ce-ar fi dacă vechii autori ai Bibliei, profeţi şi apostoli, în loc de a pune la un loc texte religioase editate, ordonate şi publicate mai tărziu în masă, şi-ar fi concentrat atenţia asupra învăţăturilor umaniste ale marilor gânditori ai omenirii?"

Ce ar fi fost dacă Sfânta Carte care a devenit pentru miliarde de oameni un adevărat cod de etică n-ar fi fost legată de porunci ale lui Dumnezeu sau de anumite tradiţiin religioase specifice, ci ar fi inclus valori ale gândirii umane ca scrierile lui Aristotel, reflecţiile lui Confucius ori versurile lui Baudelaire? Biblia ar fi fost "o carte foarte diferită de cea şi ar fi antrenat o evoluţie foarte diferită a umanităţii" dacă ar fi fost bazată pe cugetările filosofilor şi ale scriitorilor, este de părere Grayling

Dincolo de învăţături

"Etica umanistă nu are pretenţia că provine de la vreo zeitate", spune profesorul. Pleacă de la înţelegerea naturii umane şi acceptă că este responsabilitatea fiecărui individ de a-şi alege propriile valori şi de a înţelege că partea pozitivă a vieţii fiecăruia îşi găseşte expresia în relaţiile bune cu cei din jur.

Umanismul se bazează pe raţiune ca o alternativă la religie sau la credinţa într-o zeitate în încercarea de a găsi sensul şi scopul vieţuirii.

Grayling, care va prelua curând preşedinţia Asociaţia Umaniste Britanice, spune că noua sa carte nu vizează disputa între religie şi ateism. În vreme ce tradiţia religioasă ne învaţă că există o singură cale dreaptă în viaţă, cartea lui Grayling îndeamnă cititorii să privească dincolo de învăţături şi scrieri şi să înţeleagă că trebuie să ne respectăm reciproc şi să relaţionăm unii cu alţii.