Câteva instituţii de creditare au decis deja să se implice în noua fază a programului, deşi guvernul le-a acordat ca timp de gândire o perioadă de trei luni în care pot lua această decizie.

Câteva din băncile participante la programul "Prima casă" au decis deja să ia parte la etapa următoare a acestuia. Banca Comercială Română a anunţat că va participa la "Prima casă 4", în care statul va oferi garanţii doar pentru 50% din valoarea creditului şi nu integral, ca până acum.

"Clienţii «Prima casă» existenţi nu vor fi afectaţi. Foarte important este însă că potenţialii clienţi vor beneficia de aceleaşi condiţii contractuale şi de cost", au anunţat oficialii BCR.

BRD este şi ea dispusă să participe. "Din datele pe care le avem acum, suntem deschişi şi pentru această nouă etapă a programului. Mai sunt unele detalii tehnice care trebuie analizate, dar suntem optimişti în ceea ce priveşte participarea", a declarat Adrian Jantea, director promovare şi distribuţie persoane fizice la BRD-Groupe Societe Generale, pentru EVZ.

Totodată, potrivit informaţiilor din piaţă, şi Bancpost doreşte să ia parte la noua fază a programului. Oficialii Băncii Transilvania, UniCredit Ţiriac şi cei ai Raiffeisen încă nu au luat o decizie în acest sens.

Costurile noilor credite Băncile vor face un calcul pentru a analiza costurile la care pot credita în această variantă nouă a programului care implică pentru instituţii asumarea unui risc mai mare, din cauza reducerii garanţiilor.

Premierul Emil Boc le sugera, zilele trecute, să continue programul în aceleaşi condiţii ca până acum, fără a scumpi creditele şi acceptând un avans de 5%. Băncile nu exclud însă posibilitatea majorării costurilor. "Asumarea unui risc adiţional de către bancă ar presupune creşterea costului, pe baza principiului conform căruia dobânda este şi o măsură a riscului asumat de bancă. Avansul redus are în continuare fundamente, reprezentând principalul avantaj pentru clienţi", ne-a declarat George Gerogakopoulos, director executiv senior la divizia de creditare a persoanelor fizice din Bancpost.

Creditele "Prima casă" au acum o dodândă egală cu Euribor plus o marjă de maximum 4%, la euro, şi Robor plus maximum 2,5%, la lei. "Nu avem elemente concrete în privinţa lansării noii faze a programului", a spus Adrian Jantea de la BRD.

Unde mai sunt credite "Prima casă 3"

BCR mai are la dispoziţie jumătate din plafonul de garanţii accesat de la guvern în a treia fază a programului, în derulare. Banca a primit un plafon de peste 60 de milioane de euro, o treime din garanţiile "Prima casă 3". BRD a epuizat garanţiile "Prima casă 3", ca şi UniCredit şi Raiffeisen.

DECIZIE

BNR reduce rezervele obligatorii ale băncilor

Banca Naţională a redus ieri cu 5 procente nivelul rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în valută ale băncilor, ceea ce reprezintă circa 1 miliard de euro, a spus pentru EVZ Vlad Muscalu, economist în cadrul ING Bank România. Ce vor face băncile cu banii? Băncile au mai beneficiat în trecut de o reducere de rezerve, iar banii au mers către finanţarea statului. "Guvernul a anunţat încă din toamna anului trecut o emisiune internaţională de eurobonduri, care a tot fost amânată", a spus Muscalu.

Potrivit acestuia, nu este exclus ca guvernul să recurgă la o emisiune internă de obligaţiuni sau la un împrumut în euro de la bănci, care ar suplini astfel finanţarea externă. Aceasta este însă doar una din variantele pe care băncile le au la dispoziţie. O alta ar fi ca fondurile să fie trimise către băncile-mamă, crede economistul. "Nu mai există un gentleman’s agreement prin care băncile se angajează să menţină expunerea pe România", a spus Vlad Muscalu.

Totodată, având la dispoziţie fonduri mai multe în euro, băncile pot încuraja creditarea în moneda europeană, ceea ce însă nu este benefic pentru piaţa locală. "Gradul de îndatorare în valută de pe piaţa locală era destul de mare în urmă cu câţiva ani, ceea ce implică un risc destul de ridicat (pentru debitorii care realizează venituri în lei şi au împrumuturi în valută - n.r.). Pe fondul crizei, soldul creditului în euro a crescut, deci s-a majorat şi riscul", a spus Muscalu, care este de părere că ar trebui încurajată creditarea în lei.