Cele 10 minute care constituie trailerul noului documentar al lui Florin Iepan, "Odessa", au provocat o controversă încinsă la finalul festivalului de film dedicat drepturilor omului.
Masacrul din octombrie 1941 când Armata Română, fără sprijin german, a ars de vii peste 22.000 de civili - majoritatea evrei - în oraşul ocupat Odessa. Acesta este subiectul noului documentar al lui Florin Iepan - care poartă numele localităţii -, din care au putut fi vizionate 10 minute la finalul festivalului One World Romania.
Proiecţia a umplut până la refuz Noul Cinematograf al Regizorului Român, printre spectatori numărându-se regizorii Copel Moscu, Alexandru Maftei, Dan Chişu, Sinişa Dragin, Ionuţ Piţurescu, Tudor Giurgiu şi Alexandru Solomon, producătoarele Ada Solomon şi Oana Giurgiu, criticul de film Andrei Gorzo, scriitorii Vasile Ernu şi Costi Rogozanu şi jurnalistul Liviu Mihaiu.
Cu toţii au luat parte la dezbaterea moderată de Cristian Ghinea şi Florin Iepan, dezbatere care a fost totodată filmată de echipa regizorului. Mea culpa "Filmul său nu mai este despre istorie, vrea să facă un film despre România de astăzi, despre cum suntem noi şi cum ne raportăm la istoriile astea, aproape fără voia lui s-a dus înspre tema asta", a anunţat Cristian Ghinea intenţiile lui Florin Iepan la începutul dezbaterii, precizând că "va şi un film despre viitor. Am pus şi un pariu cu Florin înainte de acest eveniment. El spune că în foarte scurt timp că în România se va repeta una din poveştiile astea, că se acumulează o anume tensiune şi o frustrare şi că vom reasista la o resurgenţă a extremei drepte şi la o dictatură. Eu i-am spus că nu are de ce să fie îngrijorat. Aşa că, dacă peste cinci ani, dacă România va fi tot o democraţie, chiar cu lipsurile ei, îmi va da o ladă de şampanie", a dat din culise Cristian Ghinea.
"Am cam 60 de ore de material filmat de această factură. Este povestea unui eşec, vă daţi seama că nu am reuşit să mobilizez nici secretariatul general al guvernului să sprijine o companie de «awareness», nici Banca naţională, nici Televiziunea română, o grămadă de instituţii la care am apelat (...) E un discurs de tipul Michael Moore, tipul supărat care ia o cameră care ia o cameră şi arată cu degetul la instituţii (...)", a explicat Iepan.
Faptul că a fost refuzat şi de Regele Mihai "nu e o problemă acută (...). Dar când s-a aflat că e vorba de povestea de la Odessa a fost un soi de respingere în masă a tuturor demersurilor", a detaliat Iepan, care a cerut ca "noi, cei care ne-am adunat în această sală, să facem ce n-au făcut instituţiile, de fapt. E clar, îi doare undeva, de ce să ne ascundem. Nu-i interesează şi de ce i-ar interesa? (...) Nu mai am resurse să duc singur până la capăt povestea asta (...) De fapt, toată ţara asta a fost la Odessa", a pus oferta pe masă regizorul.
El i-a reproşat unui reprezentant al Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel" că, în cazul campaniei de "awareness", "în afară de un sprijin moral şi câteva cărţi, (aţi spus că – n.r.) nu puteţi să mă ajutaţi cu nimic". Bunicul criminal Jurnalistul Liviu Mihaiu i-a furnizat un răspuns lui Iepan, după ce acesta a spus că are finanţare, dar doar pentru film, nu şi pentru campanie: "Eşti foarte frustrat că majoritatea nestatistică a poporului român nu aderă la adevărul ăsta groaznic (...). Hai să îţi spun de ce nu vrea nimeni să coopereze cu tine. Pentru că te pui în situaţia creatorului care vine la capul unui pacient, recte poporul român, şi îi spune «Băi, băiatule, eşti un neisprăvit, viaţa ta este totalmente ratată, cancerul pe care îl încercăm să ţi-l tratăm de 20 de ani nu prea are soluţie». Şi când ieşi pe uşă, te întorci şi spui «Apropo, am uitat să îţi spun. Bunicul ăla al tău pe care l-au împuşcat comuniştii a omorât vreo câteva zeci de mii de oameni». Cum ai vrea ca pacientul ăsta să sară din pat, să te îmbrăţişeze când i-ai spus că bunicul pe care l-a venerat toată viaţa e un criminal sinistru? Dacă vrei să probezi ce îţi spun acum, du-te, te rog, în Ungaria, şi încearcă să faci un film despre Horthy, că s-ar putea să îţi dea şi foc autorităţile, nu numai să fie mute (...) E evident că fiecare naţiune, fiecare stat îşi protejează bunicul criminal din dulap", a spus Liviu Mihaiu. CNC PESTE HOTARE
Ultimul, dar nu în ultimul rând "Spălare de bani în Serbia? Oare există? Numeroase ziare şi alte canale media discută acest subiect. O mulţime de acuzaţii au fost aduse împotriva mai multor indivizi şi grupuri criminale, dar nu au fost luate măsuri guvernamentale. Filmul vorbeşte despre distrugerea industriei de film din Serbia din cauza corupţiei". Astfel arată sinopsisul documentarului "Centrul pentru spălat filme", de Srdjan Knezevic, ultimul proiectat, în prezenţa regizorului, la One World Romania.
În film se afirmă că unul dintre regizorii care au primit bani pentru lungmetraj şi nu l-au dus la bun sfârşit este Sinişa Dragin, aflat şi el în public. La discuţia de după vizionare, cineastul l-a corectat pe Knezevic, explicându-i că filmul său, "Dacă bobul nu moare" (cu Horaţiu Mălăele şi Ioana Barbu), a fost finalizat, ba chiar a avut premiera internaţională la Festivalul de la Tokyo din 2010.
Recomandările noastre
