Când a urcat la bordul navetei Soyuz 1, astronautul sovietic Vladimir Komarov ştia că va muri. De ce nu a refuzat? Pilotul de rezervă ar fi fost prietenul său, Iuri Gagarin. De ce Soyuz 1, cu peste 200 de probleme tehnice, nu a rămas la sol? Pentru că se împlineau 50 de ani de la Revoluţia Bolşevică, iar Brejnev dorea un eveniment măreţ.

Răspunsurile la aceste întrebări au venit abia după 44 de ani, odată cu lansarea cărţii "Starman: The Truth Behind the Legend of Yuri Gagarin" (Jamie Doran şi Piers Bizony, Walker Publishing). Lucrarea celor doi reface cariera astronautului rus - socotit erou naţional - şi include detalii în premieră de la eşecul misiunii Soyuz 1, din 24 aprilie 1967. Mărturiile din "Starman" arată că atât Gagarin, cât şi Komarov, ştiau că pilotul navei va muri.

Povestea, prezentată în premieră de National Public Radio într-o recenzie a cărţii lui Doran şi Bizony, începe cu povestea prieteniei din Komarov şi eroul sovietic Iuri Gagarin, primul om în spaţiu. Cei doi erau colegi de vânătoare şi prieteni nedespărţiţi. Scenariul lui Brejnev În 1967, liderul rus de atunci, Leonid Brejnev, dorea o super-misiune, pentru a sărbători 50 de ani de la Revoluţia bolşevică. Planul său era să lanseze o capsulă, Soyuz 1, care să îl aibă la bord pe Komarov. A doua zi, un al doilea vehicul spaţial urma să transporte alţi doi cosmonauţi în spaţiu. Pentru gloria sovietică - dar şi pentru a-i pune cu botul pe labe pe americani -, scenariul lui Brejnev nu se oprea aici. Cele două nave urmau să se întâlnească în spaţiu, iar Komarov trebuia să părăsească Soyuzul şi să se întoarcă pe Pământ la bordul navei sosite a doua zi.   203 probleme tehnice la Soyuz

Brejnev a insistat ca acest scenariu să fie respectat întocmai. În "Starman", se arată că Gagarin nu era deloc de acord cu acest proiect. Motivul? Împreună cu alţi tehnicieni ruşi, Gagarin a inspectat capsula Soyuz şi a descoperit un număr record de probleme de structură: 203 defecte. Gagarin a sugerat că misiunea ar trebui anulată. Însă această concluzie trebuia trimisă lui Brejnev. Cine ar fi îndrăznit asta?

Gagarin a scris un memoriu de zece pagini unui prieten din KGB, Veniamin Russaiev. Acest memoriu a fost citit de mai multe persoane, dar nimeni nu s-a încumetat să i-l prezinte lui Brejnev. Unii dintre cei care au văzut memoriul au fost concediaţi; alţii au fost trimişi în Siberia. Toate astea se întâmplau cu aproximativ o lună înainte de lansare. "Ştiu că voi muri". "Trebuie să avem grijă de Iura"

Komarov ştia că va fi la bordul Soyuz 1. Potrivit mărturiilor lui Russaiev, cosmonautul rus i-ar fi spus "Ştiu că voi muri în această misiune". Agentul KGB - de fapt, fost agent la momentul acestei convorbiri - a replicat: "De ce nu refuzi?". Iar Komarov a răspuns: "Dacă nu accept, vor trimite pilotul de rezervă. Acesta e Iura. Va muri el în locul meu. Trebuie să avem grijă de el". Tot Russayev îşi aminteşte că, după aceste cuvinte, Komarov a izbucnit în lacrimi.

În presă, nu a apărut niciun rând despre memoriul lui Gagarin. Nici nu avea cum. Însă un articol datat 23 aprilie 1967 menţiona că eroul Gagarin şi-a făcut apariţia înainte de lansare şi a insistat să îi ia locul lui Komarov. Jurnalistul care a descris evenimentul, Iaroslav Golovanov, a descris reacţia lui Gagarin drept "un capriciu subit". În fine, Soyuz a părăsit solul cu Vladimir Komarov la bord. Premierul Kosigin, în lacrimi

Ajunsă pe orbita Pământului, capsula Soyuz a început să aibă probleme. Lansarea de a doua zi a fost amânată. De acum, toţi ochii erau pe Soyuz 1. Cu ajutorul aparaturii de la o bază aeriană din Istanbul, serviciile secrete americane au înregistrat un mesaj transmis de Komarov către centrul de comandă. Astronautul rus spunea că va muri cu siguranţă în această misiune. Potrivit unui analist al Agenţiei Naţionale de Securitate a SUA, Perry Fellwock, premierul rus de atunci, Alexei Kosigin, i-a comunicat lui Komarov, prin video-telefon, că este un erou. În cadrul acestei convorbiri, spune Fellwock, astronautul a avut ocazia să schimbe câteva cuvinte cu soţia sa. Aceasta l-a întrebat ce să le spună copiilor. Kosigin plângea. Ultimele cuvinte ale lui Komarov

La scurt timp după această convorbire, naveta Soyuz şi-a început drumul înapoi spre Pământ. Când a observat că paraşutele nu se deschid, ura lui Komarov faţă de cei care l-au trimis spre moarte sigură a răbufnit, arată un alt mesaj interceptat de americani. Pe site-ul amazon.com, există o înregistrare, de aproximativ un minut, care conţine ultimul mesaj al lui Komarov. Înregostrarea se vinde cu 89 de cenţi.

"Temperatura din capsulă creşte rapid", a spus Komarov. Mesajul neclar conţine şi cuvântul "ucis", probabil cu referire la ceea ce inginerii care au gândit Soyuz 1 îi pregătiseră. Remuşcările lui Gagarin

Naveta Soyuz s-a prăbuşit, iar din corpul lui Komarov a fost recuperat un singur os, de la călcâi. Komarov a fost înmormântat cu onoruri militare, sovieticii organizând o amplă ceremonie. O fotografie datată 26 aprilie 1967 o prezintă pe soţia lui Komarov sărutând tabloul cu chipul fostului ei soţ, în timpul ceremoniei din Piaţa Roşie.

Potrivit cărţii Starman, Gagarin a mers imediat după tragedie la Russayev. Iată pasajul care redă întâlnirea celor doi:

"În 1967, Gagarin era foarte diferit de tânărul curajos şi fără griji din 1961. Simţea un copleşitor sentiment de vină pentru moartea lui Komarov. La un moment dat, Gagarin a spus (lui Russaiev): "Trebuie să mă întâlnesc personal cu Brejnev". Era deprimat că nu a fost capabil să îl determine pe Brejnev să anuleze misiunea". "Voi merge la el - ar fi continuat Gagarin - iar dacă voi afla că ştia totul despre problemele navei şi, totuşi, nu a făcut nimic, atunci nu ştiu exact ce voi face". Circulă zvonul că Gagarin ar fi mers până la urmă la Brejnev şi i-ar fi aruncat un pahar cu băutură în faţă. Dar nu există dovezi, mărturii în acest sens.

Cert este că Gagarin a murit într-un accident aviatic, în 1968. Cu un an înainte ca americanii să păşească pe Lună.

Luptă surdă şi pentru americani

Dacă mai sus avem dovada ambiţiei absurde a ruşilor în duelul spaţial cu Statele Unite, nici americanilor nu li se cuvin cuvinte de laudă. În luna ianuarie 1967, cu doar câteva luni înainte de decesul lui Komarov, trei astronauţi americani - Gus Grissom, Ed White şi Roger Chafee - au pierit în urma unui incendiu într-o navă a misiunii Apollo.

Doi ani mai târziu, americanii au ajuns pe Lună. Cum experţii americani nu erau siguri de reuşita misiunii, administraţia Nixon pregătise un discurs pentru o eventuală tragedie. Discursul anunţă moartea celor doi astronauţi, Neil Armstrong şi Buzz Aldrin. Mesajul începe astfel:

"Soarta a decis ca omul care merge pe Lună pentru a o explora în pace să rămână pe Lună, pentru a se odihni în pace".