După o încercare ratată de a construi o centrală nucleară bazată pe tehnologie rusească la Strejeşti, în Oltenia, fostul dictator Nicolae Ceauşescu a ales, în 1978, tehnologia canadiană CANDU, pentru construcţia a cinci reactoare, la Cernavodă. Ceauşescu ar fi vrut astfel şi să îşi arate independenţa în faţa Moscovei. Oricum, de atunci, România a rămas singura ţară din Europa care a optat pentru acest sistem.

Acordul cu canadienii de la AECL pentru construcţia reactoarelor a fost semnat în 1978, an în care şi încep lucrările la cele cinci reactoare. În momentele de dezvoltare maximă, pe şantier puteau fi număraţi aproape 10.000 de muncitori, întrucât Ceauşescu a vrut ca cele cinci reactoare să fie construite în paralel.

Prima unitate, pornită după 18 ani

Din cauza lipsei banilor, lucrările sunt stopate în 1982, apoi a intervenit revoluţia şi abia la finele lui 1996 este pus în funcţiune primul reactor, din cele cinci cu o putere de câte 700 MW fiecare. Costurile totale au fost uriaşe, ridicându-se, potrivit unor estimări, la circa 2 miliarde de dolari.

După multe dificultăţi şi amânări, şi a doua unitate este pusă în funcţiune în 2007, cele două grupuri asigurând acum circa 20% din consumul electric al ţării.

Reactorul 5, abandonat

Tot atunci s-a decis ca unitatea 5 să nu mai fie construită, iar pentru grupurile 3 şi 4 s-a format un an mai târziu compania mixtă de proiect, EnergoNuclear, unde acţionari s-au înscris Nuclearelectrica şi alţi şase investitori. Patru dintre ei (CEZ Cehia, Iberdrola Spania, grupul franco-belgian GDF SUEZ şi RWE Germania) s-au retras în 2010 şi în acest an, rămânând în cursă, deocamdată, italienii de la Enel şi indienii de la ArcelorMittal.

Acum, statul încearcă să găsească noi investitori pentru construcţia în paralel a unităţilor 3 şi 4, ale căror costuri sunt estimate la circa 4 miliarde de euro. În urma dezastrului de la centralele nucleare japoneze, normele de securitate la nivel global ar putea fi întărite, ceea ce va duce la o creştere a costurilor de construcţie.

Dacă lucrările ar fi început în 2012, după ultima planificare, construcţia reactoarelor ar fi fost finalizată până în 2018.

Unde mai sunt instalate reactoare ca în România

Unitatea 2 pusă în funcţiune la Cernavodă este ultima unitate nucleară de tip CANDU 6 (Canada Deuterium Uranium 6, proiectul AECL pentru reactoare de 700 MW) pusă în funcţiune în lume.

Potrivit datelor de pe site-ul AECL, prima centrală de tip CANDU 6 a fost dată în operare în 1983 în Canada, designul ei fiind de atunci continuu îmbunătăţit. Tot în anii ‘80, au mai fost pornite grupuri similare în Coreea de Sud şi Argentina. În total, 11 reactoare de tip CANDU 6 au fost puse în funcţiune. Lista unităţilor CANDU 6 aflate în operare

• Unitate    Localizare    Data punerii în funcţiune    Capacitate

1. Point Lepreau, Canada, 1 februarie 1983, 680 MWe
2. Wolsong 1, Coreea de Sud, 22 aprilie 1983, 679 MWe
3. Gentilly 2,  Canada, 1 octombrie 1983, 675 MWe
4. Embalse, Argentina, 20 ianuarie 1984, 648 MWe
5. Cernavodă 1, România, 2 decembrie 1996, 706 MWe
6. Wolsong 2, Coreea de Sud, 1 iulie 1997, 715 MWe
7. Wolsong 3, Coreea de Sud, 1 iulie 1998, 715 MWe
8. Wolsong 4, Coreea de Sud, 1 octombrie 1999,715 MWe
9. Oinshan 1, China, 31 decembrie 2002, 728 MWe
10. Oinshan 2, China, 24 iulie 2003, 728 MWe
11. Cernavodă 2, România, 5 octombrie 2007, 706 MWe