Congresul UDMR de sâmbătă şi duminică, de la Oradea, este cel mai important din ultimele două decenii. Mai exact: din ultimii 18 ani.
În 1993, Marko Bela devenea al doilea preşedinte al UDMR, succesor al regretatului Domokos Geza, votat de un congres desfăşurat tot la Oradea. Kelemen Hunor are, în acest weekend, cele mai mari şanse să devină al treilea preşedinte, succesor al protectorului său politic.
Congresul UDMR are o încărcătură simbolică evidentă. Este congresul schimbului de gene raţii. Oradea nu a fost stabilită întâmplător drept loc de desfăşurare. Alegerea lui Marko Bela în fruntea UDMR a fost o decizie strategică benefică. El a fost dovada că intelectualii pot reuşi foarte bine în politică.
În 1993, au fost multe voci care se îndoiau de capacitatea lui Marko de a menţine echilibrul unei organizaţii mult mai complexe decât un partid politic, cu platforme, ideologii şi interese dintre cele mai diverse. Din fericire pentru el, s-a dovedit poet doar în sensul propriu al cuvântului. În politică, pragmatismul său a funcţionat şi s-a diseminat cu succes în interiorul Uniunii.
Ne puteți urmări și pe Google News
În 18 ani de mandat, Marko Bela a făcut şi greşeli. Unele cu consecinţe actuale, dacă ne referim la gestionarea relaţiei lui Tokes Laszlo. În mandatul său, clivajul dintre mode raţi şi reformişti a ajuns la cote periculoase şi a pus în pericol, în mai multe rânduri, intrarea UDMR în parlament. E drept că abordarea radicalilor lui Tokes a fost deseori exagerată, iar repetatele oferte ale lui Marko la colaborare, nu la confruntare, nu au detensionat relaţiile. Detaliile sunt însă mai puţin importante.
Astăzi, relaţia cu Tokes este foarte dificilă, electoratul maghiar este divizat, iar acest lucru i se poate reproşa şi lui Marko Bela. Fără a uita însă meritele preşedintelui UDMR: minoritatea maghiară a câştigat drepturi importante, iar contri buţia sa la normalizarea relaţiei româno-maghiare a fost foarte importantă. Delegaţii la con gres vor alege, cel mai probabil, să continue experimentul "politicianului-intelectual". Kelemen Hunor se înscrie în acest tipar, ajuns de succes graţie lui Marko Bela. Echilibrul interior şi comportamentul consensual, ce derivă dintr-o educaţie universitară solidă, sunt trăsături esenţiale pentru un preşedinte UDMR, chemat, după cum spuneam, să păstreze unită o structură politică mult mai complicată decât un partid.
Sub acest aspect, Kelemen Hunor are potenţial, fără ca acest lucru să fie suficient. Liderii din "garda veche" a Uniunii s-au asigurat că au mecanisme pentru a-l ajuta să preia din mers con du cerea formaţiunii, sau să-l îndepărteze în caz de eşec. Cu mai mult de două mandate de preşedinte al UDMR, Marko Bela va putea participa la luarea deciziilor şi va fi un sprijin important pentru Kelemen. Borbely Laszlo, în prezent cel mai puternic lider după Marko Bela, va ocupa funcţia de vicepreşedinte politic.
Acesta a fost preţul compromisului cu Marko, pentru a-l accepta pe protejatul său, Kelemen Hunor. În această conjunctură, presiunea asupra viitorului preşedinte UDMR va fi consistentă. Alegerile din 2012 vor fi primul şi cel mai important test pentru el. Un eventual eşec i se va imputa în mod direct. Pericolul neintrării în parlament, dacă pragul electoral va rămâne la 5%, nu este neglijabil. Mandatul de europarlamentar i-a întărit lui Tokes poziţia de lider al unei părţi consistente din comunitatea maghiară. Intenţia de a înfiinţa un nou partid maghiar complică şi mai mult situaţia.
Chiar dacă este cotat cu şansa a doua în cursa pentru şefia UDMR, Olosz Gergely va ieşi întărit din acest congres. Reprezentant al noului val de politicieni ai UDMR, Olosz îşi va consolida poziţia de lider al opoziţiei în interiorul formaţiunii maghiare. Posibilitatea de a atrage parlamentari de partea sa şi de a diminua, astfel, forţa UDMR în legislativ nu este de neglijat. Cu un opozant în exterior - Tokes Laszlo - şi unul în interior - Olosz Gergely -, susţinut de Verestoy Attila, misiunea lui Kelemen Hunor se anunţă dificilă. Probabil, nu şi imposibilă.
Recomandările noastre
