În fruntea listei cu unităţi medicale care nu mai devin aziluri de bătrâni e Spitalul Orăşenesc din Cernavodă, singurul din ţară dotat cu spaţii pentru decontaminare în caz de accident nuclear.

Ieri se dădea ca sigură salvarea de la comasare a Spitalelor de Pneumoftiziologie din Satu- Mare, a celor din Hunedoara, a sanatoriilor din Geoagiu şi Brad, şi a Spitalului de Pneumoftiziologie "Tudor Vladimirescu" din comuna Runcu, Gorj.

Tot ieri, o delegaţie a Asociaţiei Oraşelor din România (AOR) s-a întâlnit cu ministrul sănătăţii şi s-a stabilit că situaţia fiecărui spital va fi reanalizată, se va ţine cont de părerea autorităţii locale şi se va lua o decizie în maximum două săptămâni.

Unitatea medicală la care s-a renunţat la decizia iniţială (transformare în azil) e Spitalul din Cernavodă. Preşedintele AOR spune însă că există negocieri pe filieră politică.

Spitalele fără datorii, o şansă în plus

Memorii peste memorii, pledoarii peste pledoarii, statistici pozitive, autorităţile locale au făcut tot posibilul ca ministerul "să-i ierte" de la comasare sau desfiinţare. Directorul financiar- contabil al Sanatoriului din Brad, Ovidiu Jurj, ne-a declarat că, deşi se zvoneşte că spitalul "ar scăpa" de comasare, totul rămâne o promisiune.

"Am făcut ceea ce au făcut toate unităţile aflate în situaţia noastră, am depus un memoriu şi acum aşteptăm. Avem motive să fim optimişti însă: spitalul nu are datorii, e profitabil, cheltuielile de personal sunt mici, avem proiecte europene în derulare şi deservim mai multe judeţe: Timiş, Caraş-Severin, Arad, Hunedora".

Aceeaşi incertitudine planează şi la Spitalul de Pneumoftiziologie "Tudor -Vladimirescu" din Gorj. "Ministrul sănătăţii ne-a comunicat la videoconferinţă că, în virtutea autonomiei locale, vor ţine cont de decizia din teritoriu. Consiliul judeţean a întocmit un memoriu prin care îşi asumă răspunderea că nu vrea să fie comasat spitalul", a declarat pentru EVZ managerul spitalului, Tiberiu Tătaru.

Mergând pe firul logic al lucrurilor, există motive pentru care spitalul nu ar trebui comasat. "Este într-o zonă izolată, vin aici pacienţi din toată ţara, putem dovedi cu foile de internare. Nu avem datorii, chiar e prima dată când am intrat pe excedent bugetar. Ar dispărea doar 13 angajaţi din sectorul administrativ, o economie infimă la ceea ce produce", a spus acesta. Lista neagră, decisă în 14 zile Reprezentanţii AOR şi-au pledat ieri cauza în faţa Ministrului Sănătăţii şi au primit în schimb promisiunea că spitalele nu se vor desfiinţa decât după o evaluare riguroasă.

"Ministrul a spus că listele cu spitalele care urmează să fie comasate/desfiinţate vor fi reanalizate în cel mult două săptămâni. În prima jumătate a lunii martie trebuie să se ia decizia finală. Sunt situaţii speciale, în care decizia iniţială va fi schimbată, cum este cazul Spitalului din Cernavodă", ne-a declarat Oana Grigore, de la Biroul de presă al MS.

Totuşi, autorităţile locale sunt nemulţumite că "ministrul le-a pus în cârcă spitalele pe care nu reuşiseră să le reformeze, iar acum au pretenţia ca ei să facă acest lucru în şase luni".

"Noi am pus problema în felul următor: să nu desfiinţăm spitalele decât după o analiză a autorităţilor locale, pentru că nu poate hotărî guvernul pentru un spital transferat primăriei. Ministrul sănătăţii a fost de acord şi ne-a promis că va implementa în teritoriu un sistem de indicatori pentru eficientizare; practic, ne spune ce trebuie să reparăm, iar dacă nu putem să reparăm, atunci ne închidem noi din proprie iniţiativă", a explicat preşedintele AOR, Theodor Banciu.

Pe lângă negocierile oficiale, acesta spune că se mai poartă o rundă de negocieri "de culise", din care iese câştigător cel care are "cei mai mulţi prieteni politici".

Şansele cele mai mari să scape de desfiinţare le are Spitalul Orăşenesc din Cernavodă, singura unitate care dispune de dotările necesare asistenţei medicale în caz de accident nuclear. Primarul oraşului Cernavodă, Mariana Mircea, este optimistă pentru că la ultima întâlnire cu ministrul Cseke Attila acesta a tot repetat că "un spital nu mai este pe listă şi e posibil să fie vorba de spitalul nostru". O variantă luată în calcul în acest caz în locul transformării în azil este ca unitate medicală să devină secţie exterioară a Spitalului Judeţean de Urgenţă Constanţa. (A contribuit Feri Predescu)

• DEZBATERE EVZ: Credeţi că va fi eficientă comasarea şi desfiinţarea spitalelor?