Copiii sunt reţinuţi atunci când trebuie să vorbească despre cazurile de luare de mită este o infracţiune.
Profesorul de matematică nu te-a plăcut niciodată, ai doar note mici la materia pe care o predă şi te ameninţă că nu-ţi încheie media pentru a susţine Bacalaureatul. Ai două variante: fie înveţi într-o săptămână cât în patru ani, fie îi câştigi simpatia cu o "atenţie" în bani.
Sau: trebuie să intri la prima probă a Bac-ului şi ai aflat că profesorii au consimţit să închidă ochii la orice tentativă de copiere dacă primesc un plic înainte. Ce faci? Cotizezi la fel ca şi ceilalţi colegi, eşti singurul din clasă care nu vrea să-şi "rupă" câţiva zeci de lei din banii de buzunar şi nu copiezi ori, pur şi simplu, mergi la preşedinte le comisiei de examinare şi îi denunţi.
"Atenţiile" îţi rezolvă problemele
Ne puteți urmări și pe Google News
Prea puţini dintre elevii români aleg să umble pe la instituţiile statului şi să demaşte cazuri de corupţie şi prea puţini profesori refuză "atenţiile". O arată şi primele concluzii ale proiectului "Tinerii împotriva corupţiei", demarat, încă de anul trecut, de Asociaţia Pro Democraţia în 15 licee din ţară.
"Am pus la dispoziţie o adresă de e-mail pe site-ul tinericorecţi.ro unde elevii pot face reclamaţii, dar nimeni nu a făcut asta până acum. Nici noi nu am promovat foarte tare această parte a proiectului, ne-am concentrat pe studiu şi pe dezbaterile din şcoli, dar şi elevii ne-au spus că le e frică să facă reclamaţii. Se gândesc să nu fie daţi a fară din şcoală sau să păţească altceva... Mulţi spun că au aflat despre aceste atenţii de la părinţi", a spus Iuliana Iliescu, coordonatoarea proiectului.
De altfel, cei mai mulţi dintre elevi şi părinţii lor dau şpagă şi fără să li se ceară. Aproape 40% au dat câte o mică atenţie în şcoli sau în universităţi fără să li se ceară, în condiţiile în care peste 60% dintre elevi şi studenţi susţin că le-au dat cel puţin o dată mită profesorilor lor sau altor factori de decizie din şcoală.
Printre cele mai frecvente probleme a căror rezolvare a depins de o mică şpagă s-au numărat: promovarea unui examen, corijenţa, promovarea unei probe sau obţinerea unei note de trecere la o materie sau creşterea unei note, inclusiv a celei la purtare.
O bună parte dintre respondenţi au pomenit şi de atenţiile pentru profesori la ocazii speciale. Iar cea mai întâlnită monedă de schimb pentru a face vreun profesor să închidă ochii este banul, în defavoarea cadourilor în obiecte.
De altfel, adolescenţii nici nu prea ştiu că şi darea de mită este o infracţiune. "Am văzut că tinerii sunt foarte relaxaţi, pentru că ei nu ştiu că şi dacă dai mită comiţi o infracţiune, nu doar dacă iei", a adăugat Octavian Melintescu, şeful Serviciului Anticorupţie pentru Municipiul Bucureşti.
Pe de altă parte, majoritatea elevilor consideră că cea mai bună metodă de combatere a corupţiei ar fi informarea cetăţenilor. De altfel, în cadrul proiectului "Tinerii împotriva corupţiei" se vor realiza dezbateri şi sesiuni de informare în 35 de licee bu cureştene, în acest an, urmând ca la sfârşitul anului să aibă loc o dezbatere finală, pe echipe, în urma căreia elevii să primească şi premii.
- Studiul privind corupţia în şcoli a fost realizat la sfârşitul lui 2010 pe un eşantion reprezentativ în Bucureşti, Timişoara, Cluj- Napoca, Foc şani şi Buzău.
Recomandările noastre
