În această primăvară, în Italia vor fi organizate alegeri locale. Pentru mandatul de primar al oraşului Milano s-a înscris şi liderul unei moschei.

Acesta a înfiinţat o listă electorală, "Milano nuova", pe care se află înscris şi Iulian Curelea, refugiat politic, cunoscut publicului din Peninsulă după ce, în 2007, a anunţat că vrea să fondeze "Partidul lui Vlad Tepeş".

Lista "Milano Nuova" a fost prezentată la Milano la finele anului trecut.

Liga Nord, un partid extremist din Italia, a început imediat atacul, prin secretarul provincial Igor Iezzi. Acesta a invitat instituţiile "să supravegheze pentru că la Palatul Marino să nu intre kamikaze".

Abdel Hamid Shaari (foto), preşedinte al Institutului islamic, spune că lista cu care va candida în primăvară la alegerile locale din Milano "este un laborator pentru a contribui la schimbarea oraşului. "Nu avem sponsori, nici naşi politici, nici consulate în spate. Cu noi sunt cetăţeni străini, dar şi cetăţeni italieni. Nu numai islamici şi nu numai arabi".

Curelea: "Le vom cere tuturor candidaţilor noştri cazierul"

La rândul său, românul Iulian Curelea a declarat că "vrem doar să ne ocupăm de probleme concrete: trafic rutier, smog, locuinţe, instabilitatea locurilor de muncă, respectarea drepturilor garantate constituţional printre care cel de cult pentru toate credinţele în locuri dedicate şi demne. Şi le vom cere tuturor candidaţilor noştri cazierul".

Alături de Curelea, pe listă mai sunt Mohamed Hammadi, cetăţean italo-sirian, fost consilier comunal al Ds la Sesto, Annalisa Mortirolo, învăţătoare, Roberto Reyer, peruvian, mediator lingvistico-cultural. Primii membri ai listei "Milano nuova" îşi spun între ei "fraţi".

"Vlad Ţepeş, alături de un kamikaze"

Contactat telefonic de publicaţia Gazeta Românească, Curelea a confirmat faptul că este unul dintre susţinătorii listei civice "Milano Nuova", iar prezenţa sa acolo se datorează aprecierii pe care o are faţă de el Abdel Hamid Shaari, candidatul pentru postul de primar al oraşului Milano. "Prima oară m-am întâlnit cu Shaari acum trei luni, la una din întâlnirile publice din cadrul primăriei milaneze. Discursul meu de atunci l-a impresionat foarte tare şi mi-a propus să mă alături lui. De atunci m-am întâlnit de multe ori şi am început să lucrăm la lista civică «Milano Nuova». O listă care nu este încă definitivată, dar pe care voi fi prezent cu siguranţă şi eu", preciza Curelea.

Comparaţia cu "kamikaze" nu îl impresionează . "Şi eu, la rândul meu, am fost comparat cu un terorist al României când am plecat din ţară, şi nu mă impresioneză, deşi am luptat în Revoluţie, pentru pluralism, respectarea drepturilor şi pentru o presă liberă. După părerea mea este o răutate gratuită din partea ziariştilor italieni. Gruparea noastră încearcă să aducă în atenţia societăţii italiene probleme concrete şi importante. Principala este cea referitoare la restricţiile pe piaţa muncii, iar în cazul ăsta românii sunt cei mai defavorizaţi chiar dacă sunt comunitari. Nu sunt proritare doar problemele străinilor, ne gândim şi la problemele cu care se confruntă to ţi cetăţenii rezidenţi la Milano", consideră refugiatul politic. Iulian Curelea a obţinut după Revoluţia din 1990 un certificat de refugiat politic. El a ajuns În Italia cu sponsorizare din partea unui cetăţean italian, la Campionatul Mondial de Fotbal din Italia.

În urmă cu câţiva ani, Curelea declara că nu a mai fost în România din 1990 pentru că a simţit că nu este protejat. "Nu mi se asigura încă protecţia necesară în ţară. Voi merge în ţară cu escortă din partea ONU, în aşa fel încât să am siguranţa că oficialităţile româneşti nu-mi vor face probleme".

Candidatul român, condamnat în răpirea unui băieţel

La începutul anului 2007 anunţa înfiinţarea partidului "Vlad Ţepeş" al cărui preşedinte se autointitulase. "Vom face cel mai tare partid din Romania. Am ales sa-i spunem «Vlad Tepes», ca să aibă impact şi rezonanţă", declara Curelea. Despre proiect nu s-a mai auzit însă nimic. "Nu am abandonat proiectul. Partidul îl vom duce în România. Va răspunde, în primul rând, nevoilor românilor de acasă, după care îl vom extinde şi pentru cei de afară", spunea Curelea în decembrie 2010.

Iulian Curelea are 53 ani şi declară că are o diplomă în construcţii aerospaţiale obţinută la Bucureşti, unde a făcut şi facultatea de Comerţ Exterior. În Italia şi-a continuat studiile şi are două diplome de mastera, în comerţ internaţional, respectiv în imigraţie şi multietnicitate. Lucrează într-o instituţie de cercetare în domeniul informatic şi estereprezentantul legal al Forumului comunităţilor străine din Italia, organizaţie înfiinţată în 1991.

În urmă cu cinci ani, candidatul român de pe lista musulmanului Shaari a fost implicat în povestea răpirii unui băieţel, iar ziarele italiene îl numeau "fabulator" şi "fantomatic reprezentant al ţiganilor".

Curelea a oferit poliţiei informaţii false şi a pretins că este salvatorul copilului. Pentru implicarea sa în acest dosar, în 2007 Curelea a fost condamnat în Italia la doi ani de închisoare cu suspendare.

Incidentul a avut loc în 2005. Un băieţel de etnie romă, Ştefan Mihai Căldăraru, a fost plasat într-un centru de protecţie pentru copii, după ce a fost găsit pe stradă cerşind. Ancheta a stabilit că trei persoane au intrat în curtea centrului, au agresat o educatoare şi l-au furat pe copil. Era vorba despre părinţii naturali ai copilului şi Iulian Curelea.

Bărbatul a ajuns în atenţia presei după ce s-a prezentat "mediator" între răpitori şi autorităţi. Acesta a făcut declaraţii false şi a oferit informaţii care nu erau adevărate anchetatorilor.

Carabinierii l-au pus sub urmărire pe românul Iulian Curelea, iar în cele din urmă l-au găsit şi pe copil, chiar în apartamentul bărbatului.

"Mediatorul" răpirii, Iulian Curelea, într-un interviu din aprilie 2005, în care oferea informaţii reporterului despre situaţia copilului răpit: <iframe title="YouTube video player" class="youtube-player" type="text/html" src="http://www.youtube.com/embed/7CEkQz24MF8" width="480" frameborder="0" height="390"></iframe>

Numele său este legat de multe alte înşelăciuni

Mai multe persoane reclamă faptul că Iulian Curelea a pretins că este avocat şi contra unor sume de bani se angaja să rezolve probleme legate de permisele de şedere şi servicii consulare. Tot el a luat bani de la mai mulţi români, sub pretextul că le intermediază un loc de muncă, relata în urmă cu doi ani şi jumătate ziarul Jurnalul.

În aceeaşi publicaţie se mai preciza faptul că românul obişnuia să protesteze împotriva bisericii. Bărbatul a scris lozinci împotriva patriarhului, iar alături de câţiva prieteni ruşi a fondat o biserică unde slujea un preot nerecunoscut de biserică. Andi Rădiu, Corespondenţă din Italia