Manipularea Bursei şi spionaj la divizia de brokeraj a Băncii Transilvania

Manipularea Bursei şi spionaj la divizia de brokeraj a Băncii Transilvania

Procurorii DIICOT au trimis în judecată cinci persoane acuzate de manipulare a Bursei. Printre ei, un om de afaceri clujean şi directorul BT Securities, divizia de brokeraj a Băncii Transilvania.

Dacă astă-vară, preşedintele Consiliului de Administraţie al Băncii Transilvania Horea Ciorcilă a fost trimis în judecată pentru manipularea Bursei, un alt scandal imens se prefigurează în jurul aceleiaşi instituţii.

Procurorii DIICOT Cluj au decis, săptămâna trecută, să-l trimită în judecată pe Rareş Nilaş, directorul BT Securities, divizia de brokeraj a Băncii Transilvania, sub acuzaţia de manipulare a Bursei. Alături de el au mai fost trimise în judecată alte cinci persoane: Sergiu Dascăl (director de operaţiuni BT Securities), Gicu Gânscă Agenor (om de afaceri clujean), Victor Rusa (avocat), respectiv brokerii Ana Maria Oprean şi Ionuţ Baboş.

Dosarul ACI demască fapte care se întâmplă în spatele societăţilor de brokeraj şi cât de pregătiţi sunt anumiţi brokeri să fenteze bursele de valori.

Totul pentru ACI Bistriţa

În dosarul care a fost deja trimis în judecată, directorul BT Securities Rareş Nilaş e acuzat că l-a ajutat pe Gicu Gânscă să cumpere acţiunile societăţii ACI Bistriţa Năsăud, prin intermediul Bursei, pe baza unui antecontract de vânzare-cumpărare încheiat de omul de afaceri cu Ioan Blaga, directorul societăţii bistriţene.

Potrivit rechizitoriului, negocierea s-a purtat în vara anului 2007. În prima fază, Gânscă urma să cumpere un pachet de 343.092 acţiuni, iar în a doua se prevede în acelaşi contract, alte 3,6 milioane de acţiuni ale ACI Bistriţa, devenind astfel acţionar majoritar.

Pentru a intra în posesia ACI Bistriţa, Gicu Gânscă avea nevoie să "spele" la Bursă acţiunile societăţii. Acest tip de înţelegere, spun procurorii DIICOT, contravine normelor pieţei de capital, unde preţul de tranzacţionare este stabilit doar prin cerere şi ofertă.

Aşa a ajuns la directorul Rareş Nilaş, directorul BT Securities. "Gicu Gânscă a pregătit cu Rareş Nilaş cadrul general în care să realizeze tranzacţia pe piaţă. Gicu Gânscă cunoştea faptul că realizarea unei tranzacţii la un preţ stabilit anterior, printr-un antecontract, este posibilă doar dacă se realizează o manipulare a preţului Bursei", se arată în rechizitoriu.

Cum se manipulează Bursa

Procurorii spun că directorul BT Securities a coordonat toate tranzacţiile pe Bursă din perioada 2007-2010, astfel încât omul de afaceri clujean să intre în posesia acţiunilor firmei bistriţene. "Gânscă i-a transmis lui Nilaş toate detaliile tranzacţiei, cerându-i să realizeze tranzacţia pe Bursă la preţul stabilit în antecontract", spun procurorii.

Ei spun că omul de afaceri clujean a fost un veritabil "insider pe Bursă" (adică o persoană care are in formaţii despre acţiunile tranzacţionate, pe baza cărora obţine beneficii materiale).

BT Securities a introdus un ordin de tranzacţionare, în data de 5 noiembrie 2007, la orele 13.14 minute, prin care directorul ACI Bistriţa, Ioan Blaga, oferea spre vânzare un pachet de 3.663.315 acţiuni la preţul de 0.1 lei/acţiune. Un minut mai târziu, tot prin BT Securities, Gicu Gânscă se oferea să cumpere exact acelaşi număr de acţiuni la exact acelaşi preţ! Ambele ordine au fost semnate de acelaşi broker, Ana Maria Oprean.

Directorul Nilaş: "Procurorii nu mi-au probat vinovăţia"

În apărarea sa, directorul Rareş Nilaş susţine că procurorii fac confuzie între Bursa de Valori Bucureşti şi piaţa Rasdaq: "Cei de la DIICOT nu au reuşit să îmi probeze vinovăţia. Firmele care intră în discuţie au fost listate pe Rasdaq, iar această piaţă nu intră sub incidenţa legii privind penale".

Procurorii atrag însă atenţia că Rasdaq a fuzionat cu Bursa de Valori Bucureşti în perioada 1 decembrie 2005-23 iulie 2008, iar operaţiunile importante suspectate de insider trading, adică beneficierea de informaţii privilegiate, s-au derulat în luna noiembrie 2007.

Gânscă, sponsor la PDL

Pe de altă parte, omul de afaceri Gigu Gânscă a refuzat să comenteze informaţiile, în timp ce avocatul Victor Rusa a declarat că fost pus sub acuzare doar fiindcă a refuzat să dezvăluie date confidenţiale.

ACI Bistriţa Năsăud a deţinut întregul patrimoniu al societăţii care se ocupa de construcţiile imobiliare şi ale blocurilor de locuit din judeţ, pe vremea lui Ceauşescu. Societatea are o bază de producţie impresionantă şi foarte multe terenuri.

Gigu Gânscă e acţionar în mai multe firme care derulează afaceri cu statul. Este asociat şi în Transilvania Construcţii (unul dintre sponsorii PDL), firmă implicată în construcţia stadionului din Cluj, lucrare estimată la 41 de milioane de euro.

DE UNDE A PORNIT

Spionaj făcut de fostul adjunct

Întreg scandalul a pornit de la o poveste de spionaj, pusă sub tăcere, care s-a derulat la BT Securities în perioada 2007-2009.

2007. După ce a demisionat de la societatea de brokeraj, în urma scandalurilor cu directorul general, adjunctul acestuia, Adrian Pop, a plecat la o firmă concurentă, dar a continuat să acceseze baza de date şi conturile de e-mail ale brokerilor BT Securities.

Printre conturile vizate s-au aflat şi cele ale directorului general Rareş Nilaş sau ale Anei Maria Oprean, brokerul care se ocupa de afacerea ACI Bistriţa. El a urmărit nestingherit, în perioada ianuarie-aprilie 2008, rapoartele de vânzări de acţiuni, respectiv cererile şi ofertele derulate prin BT Securities.

2008. Adrian Pop a fost descoperit de un inginer IT

2009. Pop a fost trimis în judecată pentru accesarea fără drept a unui sistem informatic.

2010. Pop a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare. Interesant e că directorul general BT Securities nu a depus plângere penală împotriva fostului său subaltern. Mai mult, Rareş Nilaş a încercat să-l influenţeze pe Adrian Pop "să nu dea declaraţii amănunţite la Parchet pentru a nu declanşa o vânătoare de vrăjitoare".

Tentativa de influenţare a unui martor a ieşit la iveală în luna iunie 2009, când Nilaş a fost prins în flagrant de poliţişti şi dus în faţa procurorilor care l-au anchetat pentru tentativă de influenţare a unui martor.

"Nu am depus plângere penală împotriva lui Pop tocmai pentru că el nu a accesat bazele noastre de date, ci doar nişte conturi de e-mail", a explicat Rareş Nilaş. La momentul acestui scandal de spionaj, BT Securities a făcut o analiză din care a rezultat că nu au existat prejudicii aduse clienţilor săi.

Aceasta a fost inclusă în dosarul trimis în judecată în urmă cu câteva zile, în care se arată că brokerul Ionuţ Baboş, de la societatea Target Capital, cel pentru care a spionat şi Adrian Pop, a efectuat acţiuni ilegale la Bursă tocmai cu titlurile societăţii ACI Bistriţa Năsăud.

Ne puteți urmări și pe Google News