ROMÂNIA LUI CRISTOIU. Cum a înv??at Dan Voiculescu din trecutul bol?evic al patriei

La 8 noiembrie 1948, cei care se numeau atunci în plan oficial bandele din mun?i ?i azi, lupt?torii anticomuni?ti din mun?i, îl asasineaz? pe ??ranul Laz?r Cernescu din satul Rusca, comuna Beregova, membru de Partid din 1946, cînt?re? cu l?uta, responsabil din 1947 cu propaganda ?i agita?ia la nivelul Organiza?iei de plas?.

Spre deosebire de anticomuni?tii contracost din postdecembrism, eu cred c? într-un asemenea caz era vorba nu de lupt? de partizani, ci de crim? pur ?i simplu. Crim? care oriunde în lume e pedepsit?, indiferent de resorturile ei politico-ideologice, revolu?ionare sau contrarevolu?ionare. Porni?i în c?utarea cadavrului, militarii  îl descoper? în prim?vara lui 1949. Cercet?rile arat? c? înainte de a fi împu?cat, Laz?r Cernescu fusese supus torturilor. Sînt prin?i ?i asasinii, ancheta?i ?i trimi?i în judecat?. Ceea ce îns? într-o lume normal? ar fi fost un proces despre o crim? – fie ea ?i oribil? – devine, în vara lui 1949, un spectacol de propagand? ?i agita?ie. Procesul, început la 21 iunie 1949 la Tribunalul Militar Timi?oara, ?i încheiat la 25 iunie 1949, cu 4 condamn?ri la moarte, executate în 17 iulie 1949, devine ?inta unei uria?e campanii de pres?. Sub titluri precum „S? stîrpim n?pîrcile“, Scînteia public? zilnic relat?ri incendiare din sala de judecat?, toate sub semnul indign?rii Poporului martor, corespunz?toare  indign?rii din întreaga ?ar?, ?i al degrad?rii morale a celor din box?. Un element exploatat pîn? la cruzime r?mîne durerea mamei lui Laz?r Cernescu: Iconia Cernescu. Amplul reportaj Laz?r Cernescu, ??ran s?rac, semnat de Petru Dumitriu în Scînteia din 25 iunie 1949, se opre?te asupra Iconiei Cernescu, prezent? în sal?: „Oamenii muncii cer s? se fac? dreptate. Mamele, so?iile, cer s? se fac? dreptate. B?trîna Iconia ?ade ?i a?teapt? s? se fac? dreptate. Din cînd în cînd, cu mîinile ei ofilite, Iconia Cernescu mîngîie cartea pe care o ?ine în poal?. E Istoria Partidului, pe care o citea Laz?r. I-au cerut-o tovar??ii de la Partid, s-o aib? amintire. Dar ea n-a dat-o. O deschide acolo unde a l?sat el un semn. Acolo începuse s? citeasc? ultima dat?. La pagina 400, capitolul XI, despre lupta Partidului Bol?evic PENTRU COLECTIVIZAREA AGRICULTURII. B?trîna Iconia a?teapt? dreptatea. Acuma a în?eles. Acuma ?tie ?i ea ce visa, ce dorea, pentru ce se lupta Laz?r. Acuma ?tie pentru ce se lupt? ?i se vor lupta prietenii ?i tovar??ii lui Laz?r. EA ?tie c?, în straie cafenii de dimie ??r?neasc? sau în haine de ora?, dac? sînt muncitori de fabric?, cu acelea?i fe?e aspre ?i mîini b?t?torite de munc?, cu acelea?i suflete fierbin?i, ei a?teapt? s? se fac? dreptate, s? se stîrpeasc? lupii ce stau la pînd? de o parte ?i de alta a c?ii spre viitor“. Iconia Cernescu va fi exploatat? sîngeros, în durerea ei de mam?, ani în ?ir dup? aceea în lupta împotriva chiaburilor, mo?ierilor ?i burghezilor dar ?i împotriva imperialismului anglo-american. De aceast? exploatare bol?evic? a unei drame îmi aminte?te tot ceea ce s-a întîmplat ?i se întîmpl? cu înv???toarea Cristina Anghel din Caracal. Cu ceva timp în urm?, distinsa a fost prezentat? de ma?in?ria de propagand? ?i agita?ie a USL drept eroina  care a f?cut greva foamei de peste o lun? pentru a-?i exprima protestul împotriva dictaturii lui Traian B?sescu. Ie?it? din aceast? încercare cu o vioiciune demn? de Cartea Recordurilor, Cristina Anghel a fost plimbat? de diminea?a pîn? seara prin studiourile Antenei 3, bocit? ?i cîntat? de to?i agitatorii postului, ?i, ulterior, invocat? de liderii USL ca un fel de Decebal care a vrut s? se sinucid?, dar a renun?at pîn? la urm?. Mai nou, am aflat c? aceast?  Jeanne d`Arc de Caracal  a fost r?spl?tit? de Dan Voiculescu pentru m?iestria Tv cu care a suferit: candidat? PC la Parlament ?i pl?tit? cu 3.000 de euro. S? mai spun? cineva c? nu se înva?? din trecut, chiar ?i cînd acesta e bol?evic! CITI?I ?I: