Traian Băsescu: Am decis cu premierul şi guvernatorul BNR încheierea unui nou acord cu FMI. Ce ar presupune acesta

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, la începutul întrevederii cu delegaţia FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale, că a discutat cu premierul Victor Ponta şi cu guvernatorul BNR Mugur Isărescu şi s-a decis încheierea unui nou acord cu FMI pentru "încă un an sau doi".

"Cred că acesta este momentul potrivit să analizăm acordul existent şi să privim şi la câteva elemente ale viitorului acord. Aşa cum am discutat cu premierul şi cu guvernatorul BNR, am decis să avem un nou acord cu FMI pentru încă un an sau doi", a declarat preşedintele Traian Băsescu. Ce ar presupune un nou acord cu FMI

Acordul de împrumut poate lua două forme: stand-by (cum a fost cel din 2009) şi preventiv (cum este cel care se derulează în prezent şi care a demarat în martie 2011).

Dacă va fi vorba de un acord stand-by, atunci România va utiliza sumele puse la dispoziţie de Fond, care au costuri mult mai mici decât cele ale împrumuturilor la care statul are acces. În schimb, un acord de de tip preventiv presupune că sumele sunt accesate de statul beneficiar doar în caz de extremă urgenţă, ţara având însă în permanenţă puşi la dispoziţie banii de către Fondul Monetar Internaţional.

La Galeria Romana, avem parte de un început de toamnă în culori de primăvară. Despre expoziția "Forsiția"

Grevă la metrou. Bucureștenii ar putea rămâne fără transport

Şi într-un caz, şi în celălalt, statul respectiv se află sub asistenţa FMI, ceea ce înseamnă că beneficiază de coordonarea Fondului în materie de reforme structurale. Existenţa unui acord cu FMI este astfel şi o garanţie în ochii investitorilor că nu se produc derapaje şi climatul economic rămâne stabil.

Această garanţie permite ţărilor care se află într-un acord cu Fondul şi celelalte instituţii înternaţionale să beneficieze de costuri mai mici la împrumuturi, considerându-se că riscul asociat statului respectiv este mai mic decât dacă s-ar afla în afara unui acord.

Actualul acord de ordin preventiv pe care România îl derulează cu FMI are o valoare de aproximativ 3,5 miliarde de euro. Acesta este însoţit de un sprijin preventiv de 1,4 miliarde de euro de la Uniunea Europeană şi de un împrumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondială. Acordul a intrat în vigoare în martie 2011 şi durează 24 de luni. Despre fondurile europene

Şeful statului a  mai spus că Executivul a trimis Comisiei Europene un punct de vedere asupra programelor pentru absorbţia fondurilor europene în perioada 2014-2020, iar reacţia Bruxelles-ului a fost "destul de neplăcută". El a arătat că trebuie stabilită împreună cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială o strategie pe termen mediu cu privire la creşterea economică a României.

"De exemplu, noi am trimis, Guvernul a trimis, un punct de vedere asupra dezvoltării viitoare a programelor României până în 2020, iar reacţia Comisiei Europene a fost destul de neplăcută. Cred foarte mult că împreună cu FMI, cu UE şi BM putem prefigura o strategie pe termen mediu cu privire la creşterea economică, cum să asigurăm, cum să garantăm creşterea economică din România privind şi la situaţia bună pe care o avem în prezent", a spus şeful statului.

El a arătat că, deşi România are o stabilitate în prezent datorită nivelului redus al datoriei publice şi al reducerii deficitului bugetar sub 3% din PIB, încă nu a "descoperit cheia garantării creşterii economice". Demagogia politică a blocat multe investiţii Preşedintele Traian Băsescu a declarat, la întâlnirea cu delegaţia comună a FMI, CE şi BM, că România nu poate privi spre o creştere economică bazată doar pe fondurile europene, având în vedere că avem resurse naturale care ar putea fi exploatate. "Pe de-o parte, avem această situaţie despre care am discutat, referitoare la fondurile europene, pe de altă parte, avem multe posibilităţi pe plan intern. Sunt multe investiţii care au fost blocate din cauza demagogiei politice. Nu putem să ne uităm la o creştere economică bazată doar pe fonduri europene - pe care trebuie să el absorbim, pe de-o parte -, dar pe de altă parte avem resurse de cupru, aur, a căror exploatare a fost stopată acum zece ani, din cauza costurilor ridicate comparativ cu preţurile de pe piaţă a acestor resurse. Dar acum situaţia s-a schimbat total", a spus Băsescu. Privatizarea companiilor de stat, pregătită mai bine Şeful statului a ţinut să facă o remarcă cu  privire la reformele structurale. "Sunt de acord că nu am avut succes cu Petrom, cu Cuprumin şi Oltchim. În afară de responsabilitatea de partea noastră, o altă parte importantă a nereuşitei a fost determinată şi de realităţile de pe piaţă", a apreciat preşedintele Traian Băsescu.